America, îngropată în datorii! Nota a trecut de 40.000 de miliarde de dolari

Datoria publică totală a Statelor Unite a depășit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor Departamentului Trezoreriei și amplifică temerile cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice americane, scrie REUTERS.

Cele mai recente date arată că datoria ajunsese la 40.047 de miliarde de dolari. Din această sumă, 32.266 de miliarde de dolari reprezintă titluri de Trezorerie deținute de public, iar aproximativ 7.782 de miliarde de dolari sunt datorii între instituțiile guvernamentale.

Creșterea accelerată a datoriei este pusă atât pe seama cheltuielilor extraordinare din perioada pandemiei de COVID-19, cât și pe deciziile fiscale adoptate în timpul administrațiilor Donald Trump și Joe Biden, în contextul în care cheltuielile pentru programele sociale și plata dobânzilor cresc mai rapid decât veniturile statului.

Aproximativ o treime din avansul datoriei din ultimii ani s-a produs în timpul pandemiei, când autoritățile americane au recurs la împrumuturi masive pentru finanțarea pachetelor de sprijin economic.

În primul mandat al lui Donald Trump, datoria publică a SUA a crescut cu aproximativ 7.800 de miliarde de dolari, iar peste jumătate din această sumă s-a acumulat în ultimele nouă luni ale mandatului, pe fondul crizei generate de pandemie.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria SUA a mai crescut cu aproximativ 3.800 de miliarde de dolari. Astfel, în cele două mandate ale sale, creșterea cumulată ajunge până în prezent la aproximativ 11.600 de miliarde de dolari.

În timpul mandatului lui Joe Biden, datoria publică a crescut cu aproximativ 8.400 de miliarde de dolari. Pe lângă cheltuielile destinate redresării după pandemie, administrația Biden a finanțat proiecte majore de infrastructură, programe de susținere a energiei curate și alte inițiative federale.

Organizațiile care monitorizează situația finanțelor publice avertizează că Statele Unite riscă să se confrunte cu o criză a datoriei dacă autoritățile nu reduc deficitul bugetar prin majorarea veniturilor, diminuarea cheltuielilor sau o combinație a celor două măsuri.

Un alt semnal de îngrijorare vine din partea investitorilor externi. Aceștia dețin aproape o treime din titlurile de Trezorerie americane, însă cererea lor a scăzut în ultimul an.

Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari pune din nou în centrul atenției problema costului tot mai mare al serviciului datoriei, într-un moment în care dobânzile ridicate măresc presiunea asupra bugetului federal și limitează spațiul pentru alte cheltuieli publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #datorie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina