Americanii au pus capac sistemul de plăți rusesc „Mir”

Administrația americană a decis să ia măsuri dure împotriva sistemului de plăți rusesc Mir, care rămâne una dintre ultimele modalități legale prin care rușii pot plăti în străinătate după plecarea Visa și Mastercard, scrie moscowtimes.ru.

Lansat în 2015 cu 134 de milioane de carduri de plastic până în vara lui 2022, sistemul Mir poate fi utilizat pentru tranzacții care implică persoane sancționate, a declarat joi Departamentul de Trezorerie al SUA.

Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva CEO-ului NSPK (operatorul sistemului Mir) Vladimir Komlev. El a fost inclus pe lista neagră cu înghețarea tuturor bunurilor și interzicerea vizelor.

În plus, departamentul avertizează că, deși nu au fost încă impuse sancțiuni împotriva NSPK-ului însuși, acestea pot urma împotriva băncilor care cooperează cu sistemul în străinătate.

Acum cardurile Mir sunt acceptate în 11 țări ale lumii, dintre care doar trei sunt situate în afara spațiului post-sovietic – acestea sunt Vietnam, Coreea de Sud și Turcia. Turoperatorii ruși au anunțat planuri de a se alătura sistemelor din Malaezia, Myanmar și Thailanda. În septembrie, Banca Centrală a Egiptului a început negocierile la Banca Centrală a Federației Ruse cu privire la Mir.

Dar planurile de extindere a geografiei sistemului par să fie amânate pentru o lungă perioadă de timp. „Instituțiile financiare din afara Statelor Unite care încheie noi acorduri cu NSPK sau le extind pe cele existente riscă să susțină încercările Rusiei de a eluda sancțiunile”, a spus OFAC într-un comunicat.

Agenția subliniază că este pregătită să aplice autoritatea de a impune sancțiuni împotriva celor care „extinde <…> utilizarea sistemului de plăți Mir în afara Federației Ruse”.

Avertizarea SUA este îndreptată în primul rând către Turcia, unde cinci bănci acceptă carduri rusești: Vakıfbank, Ziraat Bank, İş Bank, DenizBank și Halkbank. Mai mult, ultimele două s-au conectat la sistem după începerea războiului din Ucraina.

Potrivit Financial Times, Statele Unite intenționează să anunțe oficial pretențiile Turciei, care devine un „centru” pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, creșterea comerțului și adoptarea unei poziții duble față de război.

Scopul este de a crește presiunea asupra băncilor turcești, au declarat pentru FT oficialii occidentali implicați în elaborarea planurilor. Uniunea Europeană va trimite o delegație la Ankara pentru discuții directe cu reprezentanții guvernului turc. În octombrie, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, va vizita.

#plati #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de deputați din opoziție a înregistrat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în legătură cu cea mai gravă condamnare suferită de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – cauza Seksimp Group SRL. Moldovei. Statul riscă să plătească despăgubiri de aproape un miliard de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, o sumă fără precedent, ce poate afecta grav bugetul public.

Printre semnatarii proiectului se numără deputații Denis Ulanov, Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Petru Jardan, care solicită anchetarea tuturor circumstanțelor care au dus la condamnare și rolul jucat de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, care la momentul respectiv era judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii CEDO din 15 mai 2025, completul condus de Manole nu a analizat proporționalitatea despăgubirilor și a ignorat complet apărarea firmei reclamante, ceea ce a dus la o sentință considerată abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, cu capital sloven, care a acuzat statul moldovean de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil. Instanțele moldovenești au admis o cerere în lipsa companiei pârâte, urmată de executare silită și vânzarea tuturor bunurilor firmei, fără notificare prealabilă.

CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), acordând un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. Dacă aceasta nu se va concretiza, Curtea se va pronunța asupra sumei exacte a compensațiilor, care ar putea depăși 997 milioane de euro, potrivit cererii depuse de compania reclamantă, controlată de omul de afaceri sloven Blaž Svetek.