Americanii au pus capac sistemul de plăți rusesc „Mir”

16 Sept. 2022, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2022, 10:01 // Actual //  bani.md

Administrația americană a decis să ia măsuri dure împotriva sistemului de plăți rusesc Mir, care rămâne una dintre ultimele modalități legale prin care rușii pot plăti în străinătate după plecarea Visa și Mastercard, scrie moscowtimes.ru.

Lansat în 2015 cu 134 de milioane de carduri de plastic până în vara lui 2022, sistemul Mir poate fi utilizat pentru tranzacții care implică persoane sancționate, a declarat joi Departamentul de Trezorerie al SUA.

Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva CEO-ului NSPK (operatorul sistemului Mir) Vladimir Komlev. El a fost inclus pe lista neagră cu înghețarea tuturor bunurilor și interzicerea vizelor.

În plus, departamentul avertizează că, deși nu au fost încă impuse sancțiuni împotriva NSPK-ului însuși, acestea pot urma împotriva băncilor care cooperează cu sistemul în străinătate.

Acum cardurile Mir sunt acceptate în 11 țări ale lumii, dintre care doar trei sunt situate în afara spațiului post-sovietic – acestea sunt Vietnam, Coreea de Sud și Turcia. Turoperatorii ruși au anunțat planuri de a se alătura sistemelor din Malaezia, Myanmar și Thailanda. În septembrie, Banca Centrală a Egiptului a început negocierile la Banca Centrală a Federației Ruse cu privire la Mir.

Dar planurile de extindere a geografiei sistemului par să fie amânate pentru o lungă perioadă de timp. „Instituțiile financiare din afara Statelor Unite care încheie noi acorduri cu NSPK sau le extind pe cele existente riscă să susțină încercările Rusiei de a eluda sancțiunile”, a spus OFAC într-un comunicat.

Agenția subliniază că este pregătită să aplice autoritatea de a impune sancțiuni împotriva celor care „extinde <…> utilizarea sistemului de plăți Mir în afara Federației Ruse”.

Avertizarea SUA este îndreptată în primul rând către Turcia, unde cinci bănci acceptă carduri rusești: Vakıfbank, Ziraat Bank, İş Bank, DenizBank și Halkbank. Mai mult, ultimele două s-au conectat la sistem după începerea războiului din Ucraina.

Potrivit Financial Times, Statele Unite intenționează să anunțe oficial pretențiile Turciei, care devine un „centru” pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, creșterea comerțului și adoptarea unei poziții duble față de război.

Scopul este de a crește presiunea asupra băncilor turcești, au declarat pentru FT oficialii occidentali implicați în elaborarea planurilor. Uniunea Europeană va trimite o delegație la Ankara pentru discuții directe cu reprezentanții guvernului turc. În octombrie, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, va vizita.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.