Amsterdam Trade Bank a oligarhului rus Mihail Fridman a intrat în faliment în Olanda

Amsterdam Trade Bank (ATB), o subsidiară a băncii rusești Alfa Bank, a fost declarată în faliment, a anunțat vineri banca centrală olandeză (DNB), citând o hotărâre a Tribunalului districtual din Amsterdam, potrivit Reuters.

O declarație de pe site-ul DNB a precizat că deponenții ATB vor fi acoperiți până la 100.000 de euro fiecare, în cadrul sistemului olandez de garantare a depozitelor. Banca avea aproximativ 23.000 de clienți, dintre care majoritatea sunt olandezi, dar 6.000 sunt germani, a precizat DNB.

Potrivit documentelor depuse la Camera de Comerț olandeză, proprietarul final al băncii este Mihail Fridman, miliardarul ruso-israelian care contestă sancțiunile occidentale impuse împotriva sa în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Se pare că participația sa în ATB ar fi de peste 25%, dar nu mai mare de 50%.

Alfa Bank este supusă sancțiunilor americane, dar nu a fost vizată de Uniunea Europeană.

ATB în sine nu fusese sancționată, dar ziarul financiar olandez Het Financieele Dagblad (FD) a raportat că deponenții au început să intre în panică de joi.

Într-o declarație publicată pe site-ul său, ATB a confirmat că a cerut și a obținut falimentul. Banca a precizat că sancțiunile americane și britanice au „cauzat dificultăți operaționale, deoarece majoritatea contrapartidelor ATB, inclusiv băncile corespondente … consideră că este dificil să continue să sprijine ATB”.

Ziarul FD a relatat anterior că proprietarii ATB încercau să vândă banca, iar deponenții au descoperit că alte bănci europene nu au vrut să accepte transferuri de la ATB de teama de a nu cădea sub incidența sancțiunilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Fridman #banca #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.