Amsterdam Trade Bank a oligarhului rus Mihail Fridman a intrat în faliment în Olanda

Amsterdam Trade Bank (ATB), o subsidiară a băncii rusești Alfa Bank, a fost declarată în faliment, a anunțat vineri banca centrală olandeză (DNB), citând o hotărâre a Tribunalului districtual din Amsterdam, potrivit Reuters.

O declarație de pe site-ul DNB a precizat că deponenții ATB vor fi acoperiți până la 100.000 de euro fiecare, în cadrul sistemului olandez de garantare a depozitelor. Banca avea aproximativ 23.000 de clienți, dintre care majoritatea sunt olandezi, dar 6.000 sunt germani, a precizat DNB.

Potrivit documentelor depuse la Camera de Comerț olandeză, proprietarul final al băncii este Mihail Fridman, miliardarul ruso-israelian care contestă sancțiunile occidentale impuse împotriva sa în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Se pare că participația sa în ATB ar fi de peste 25%, dar nu mai mare de 50%.

Alfa Bank este supusă sancțiunilor americane, dar nu a fost vizată de Uniunea Europeană.

ATB în sine nu fusese sancționată, dar ziarul financiar olandez Het Financieele Dagblad (FD) a raportat că deponenții au început să intre în panică de joi.

Într-o declarație publicată pe site-ul său, ATB a confirmat că a cerut și a obținut falimentul. Banca a precizat că sancțiunile americane și britanice au „cauzat dificultăți operaționale, deoarece majoritatea contrapartidelor ATB, inclusiv băncile corespondente … consideră că este dificil să continue să sprijine ATB”.

Ziarul FD a relatat anterior că proprietarii ATB încercau să vândă banca, iar deponenții au descoperit că alte bănci europene nu au vrut să accepte transferuri de la ATB de teama de a nu cădea sub incidența sancțiunilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Fridman #banca #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.