Amsterdam Trade Bank a oligarhului rus Mihail Fridman a intrat în faliment în Olanda

Amsterdam Trade Bank (ATB), o subsidiară a băncii rusești Alfa Bank, a fost declarată în faliment, a anunțat vineri banca centrală olandeză (DNB), citând o hotărâre a Tribunalului districtual din Amsterdam, potrivit Reuters.

O declarație de pe site-ul DNB a precizat că deponenții ATB vor fi acoperiți până la 100.000 de euro fiecare, în cadrul sistemului olandez de garantare a depozitelor. Banca avea aproximativ 23.000 de clienți, dintre care majoritatea sunt olandezi, dar 6.000 sunt germani, a precizat DNB.

Potrivit documentelor depuse la Camera de Comerț olandeză, proprietarul final al băncii este Mihail Fridman, miliardarul ruso-israelian care contestă sancțiunile occidentale impuse împotriva sa în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Se pare că participația sa în ATB ar fi de peste 25%, dar nu mai mare de 50%.

Alfa Bank este supusă sancțiunilor americane, dar nu a fost vizată de Uniunea Europeană.

ATB în sine nu fusese sancționată, dar ziarul financiar olandez Het Financieele Dagblad (FD) a raportat că deponenții au început să intre în panică de joi.

Într-o declarație publicată pe site-ul său, ATB a confirmat că a cerut și a obținut falimentul. Banca a precizat că sancțiunile americane și britanice au „cauzat dificultăți operaționale, deoarece majoritatea contrapartidelor ATB, inclusiv băncile corespondente … consideră că este dificil să continue să sprijine ATB”.

Ziarul FD a relatat anterior că proprietarii ATB încercau să vândă banca, iar deponenții au descoperit că alte bănci europene nu au vrut să accepte transferuri de la ATB de teama de a nu cădea sub incidența sancțiunilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Fridman #banca #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.