Amsterdam Trade Bank a oligarhului rus Mihail Fridman a intrat în faliment în Olanda

Amsterdam Trade Bank (ATB), o subsidiară a băncii rusești Alfa Bank, a fost declarată în faliment, a anunțat vineri banca centrală olandeză (DNB), citând o hotărâre a Tribunalului districtual din Amsterdam, potrivit Reuters.

O declarație de pe site-ul DNB a precizat că deponenții ATB vor fi acoperiți până la 100.000 de euro fiecare, în cadrul sistemului olandez de garantare a depozitelor. Banca avea aproximativ 23.000 de clienți, dintre care majoritatea sunt olandezi, dar 6.000 sunt germani, a precizat DNB.

Potrivit documentelor depuse la Camera de Comerț olandeză, proprietarul final al băncii este Mihail Fridman, miliardarul ruso-israelian care contestă sancțiunile occidentale impuse împotriva sa în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Se pare că participația sa în ATB ar fi de peste 25%, dar nu mai mare de 50%.

Alfa Bank este supusă sancțiunilor americane, dar nu a fost vizată de Uniunea Europeană.

ATB în sine nu fusese sancționată, dar ziarul financiar olandez Het Financieele Dagblad (FD) a raportat că deponenții au început să intre în panică de joi.

Într-o declarație publicată pe site-ul său, ATB a confirmat că a cerut și a obținut falimentul. Banca a precizat că sancțiunile americane și britanice au „cauzat dificultăți operaționale, deoarece majoritatea contrapartidelor ATB, inclusiv băncile corespondente … consideră că este dificil să continue să sprijine ATB”.

Ziarul FD a relatat anterior că proprietarii ATB încercau să vândă banca, iar deponenții au descoperit că alte bănci europene nu au vrut să accepte transferuri de la ATB de teama de a nu cădea sub incidența sancțiunilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Fridman #banca #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.