Analiză: Creditarea netă a economiei țării în 2020 a atins unul dintre cele mai minime niveluri din istorie

Creditarea netă a economiei Republicii Moldova în 2020 a atins nivelul minimum din istorie. Volumul creditelor nete acordate de către bănci a fost de doar 520 de milioane de lei, față de 18,8 miliarde în octombrie 2014, începutul crizei bancare. Partea bună este că în acest an, după 7 ani de cădere, este înregistrat un proces rapid de recuperare. În primă jumătate a anului, creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. Asta afirmă expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, creditarea netă este volumul de credite acordat de către bănci companiilor, minus depozitele pe care companiile le țin în bănci, iar acest indicator arată în ce măsură companiile din Republica Moldova apelează la bănci pentru credite de dezvoltare sau pentru credite de cheltuieli curente.

Veaceslav Ioniță a spus că anul trecut volumul creditelor acordate companiilor din Republica Moldova era de 29,4 miliarde de lei. Totodată, companiile i țineau sub formă de depozite în bănci aproape 29 de miliarde de lei. Astfel, volumul total de credite nete date de către bănci sectorului real al economiei a fost de doar 520 de milioane de lei. „Așa ceva nu a fost niciodată. În 1999 volumul de credite nete a scăzut până la 580 de milioane de lei. Criza din 1999 a afectat economia, dar foarte rapid și-a revenit. Din 2014 am asistat la o prăbușire care s-a temperat în 2018-2019, iar în 2020 am ajuns la fundul gropii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în prezent avem un proces destul de rapid de recuperare. Creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. De trei ori mai mult decât anul trecut, iar până la sfârșitul anului ar putea crește cu încă 1,5-2 miliarde de lei. „În felul acesta, în doi-trei ani vom recupera o parte importantă din căderea din ultimii ani. Practic putem constata că creditarea netă a sectorului real al economiei ne arată că economia Republicii Moldova a trecut printr-o criză profundă începând cu anul 2014, până în 2020 și doar în 2021 noi avem primele semne reale că economia începe să recupereze”, a spus economistul.

Analistul economic a mai precizat că în 2013 volumul creditelor din sectorul bancar oferit companiilor a atins cifra de 37,3 miliarde de lei. La începutul crizei de la sfârșitul anului 2014, volumul depozitelor companiilor în bănci era de 20 de miliarde de lei. După, au urmat doi ani când aceste depozite au scăzut, dar și volumul de credite. Companiile, banii pe care îi aveau în bănci, 5 miliarde d elei, i-au sustras pentru cheltuieli curente.

Potrivit expertului, companiile, din 2015 și până în 2020, și-au majorat cu 14 miliarde de lei depozitele în bănci. Dacă în 2015 dețineau 14 miliarde de lei, în 2020 această sumă a crescut până la aproape 29 de miliarde de lei. „Companiile din Republica Moldova nu au soluții pentru banii lor. Criza prin care a trecut economia noastră a oprit orice activitate economică și investițională și companiile nu că nu apelează la credite pentru a-și desfășura activitatea, ele banii lor nu îi cheltuie, nu știu ce să facă cu ei și îi țin în bănci”, a menționat expertul.

Creditarea netă s-a prăbușit în ultimii șapte ani, spune Veaceslav Ioniță, nu din cauza reducerii portofoliului de credite, care și el a scăzut, dar cel mai mult din cauza că, companiile își țineau banii în bănci. Companiile nu atât de tare și-au redus creditele luate de la bănci, dar ele nu știu în ce să investească, nu au soluții investiționale și banii lor îi țin în bănci. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este de ce băncile nu creditează sectorul real al economiei?, dar de ce companiile nu se creditează din resursele lor, de ce companiile preferă să țină banii în bănci decât să-i investească. În cinci ani, volumul de bani pe care companiile nu îi investesc, dar au decis să-i țină bani morți în sistemul bancar, a crescut cu 14 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat în economia noastră dacă oamenii nu vor să investească?”, s-a întrebat retoric Veaceslav Ioniță.

În 2021, afirmă economistul, avem prima înviorare și este legată de faptul că începând cu 2018 crește portofoliul de credite. Volumul mediu de credite oferite economiei de către sectorul bancar în 2018 era de 25,5 miliarde de lei. După, s-a înregistrat în fiecare an creșteri. Însă, paradoxul este că au crescut mai repede depunerile companiilor în bănci, decât volumul de credite acordate. Pe de o parte, unele companii luau bani sub formă de credite, pe de altă parte, alte companii, nu aveau ce face cu banii lor. În timp ce a crescut portofoliul de credite cu 4 miliarde de lei, depozitele au crescut cu 7 miliarde de lei.

Analistul a făcut un top 10 al ramurilor pe care le-a creditat sectorul bancar din octombrie 2014, când volumul de credite oferite de către bănci a atins apogeul, de 48 de miliarde de lei și din luna iunie 2021, când volumul de credite a ajuns la 50 de miliarde de lei. În octombrie 2014 exista o singură ramură dominantă, care se credita și era vorba de comerțul, care era 20 de miliarde de lei. În 2021, afirmă analistul, tabloul este totalmente diferit. Avem practic trei domenii prioritare care au practic același volum de credite și însumează 60% dintre toate creditele oferite de către bănci.

În primul rând este vorba de creditarea oferită procurării și construcției imobilelor, ramură care a sărit de pe locul 8 în 2014 pe locul doi în luna iunie. Dacă în 2014 erau 2,3 miliarde de lei credite oferite pentru imobile, în luna iunie s-a ajuns la 9,3 miliarde de lei. A doua ramură sunt creditele de consum, care de pe locul 4 a ajuns pe 3, de la 2,9 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în iunie 2021. Și cea dea treia ramură este agricultura, care de pe locul 6 a ajuns pe locul 4, cu o creștere de 1,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, toată activitatea care a avut loc în ultimii ani arată interesul față de persoanele fizice, deoarece creditarea imobilelor și creditele de consum sunt solicitate de către persoanele fizice. „Tabloul care s-a schimbat în ultimii ani nu ține de agenții economici, dar ține de populație. Dacă înainte băncile preferau să crediteze companii, care vindeau marfă consumatorilor, în prezent băncile lucrează direct cu consumatorul. De fapt acum băncile nu finanțează afacerea, dar finanțează consumul”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că două elemente importante care au marcat în ultimii cinci ani tot ce se întâmplă în Republica Moldova sunt structura portofoliul de credite și structura depozitelor companiilor comerciale. Astfel, între 2015-2016, volumul de credite acordate în lei era relativ egal cu volumul de credite acordate în valută străină. Începând cu 2018 a început să crească creditarea în valută națională. În prezent, 72% sau 7 din 10 lei care sunt dați pentru credite sunt oferiți în lei. În toată această perioadă, depozitele companiilor au fost în proporție de 60% în valută națională, restul în valută străină.

#creditare neta #analiza #Veaceslav Ioniță #expert #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.