Banii mafiei din Transnistria se întorc acasă! Oligarhul Gușan, favorit al justiției letone?

25 Nov. 2025, 16:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2025, 16:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorările salariale din sectorul public ar putea fi amânate. Președintele Maia Sandu a declarat că este puțin probabil ca noua lege a salarizării să intre în vigoare de la 1 septembrie, întrucât Guvernul trebuie mai întâi să stabilească dacă dispune de resursele financiare necesare.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șeful statului a explicat că autoritățile au clarificat abia acum politica fiscală, iar Executivul urmează să estimeze veniturile suplimentare pe care aceasta le va genera și să le compare cu costurile implementării noii legi a salarizării.

„Nu cred că se reușește de la 1 septembrie, pentru că suntem în august. Acum s-au clarificat lucrurile în raport cu politica fiscală și o să vedem care sunt resursele estimate de Guvern pe care această politică fiscală le va produce și, respectiv, cum aceste resurse se compară cu costul legii salarizării”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintelui, Guvernul ar putea interveni asupra proiectului legii salarizării pentru a-l ajusta la posibilitățile bugetare, astfel încât cheltuielile prevăzute să corespundă veniturilor estimate.

„S-ar putea să mai intervină Guvernul și pe proiectul legii salarizării, ca să le aducă în concordanță, pentru că e nevoie să coincidă cifrele aici”, a afirmat șefa statului.

Maia Sandu și-a exprimat însă speranța că majorările vor fi aprobate cât mai curând, chiar dacă nu vor putea fi aplicate de la începutul lunii septembrie.

Președintele a precizat că, în următoarele săptămâni, Guvernul urmează să opereze ajustările necesare la proiectul legii salarizării, iar după revenirea Parlamentului din vacanță documentul ar urma să fie inclus pe agenda Legislativului pentru examinare.