Analiză: Creditarea netă a economiei țării în 2020 a atins unul dintre cele mai minime niveluri din istorie

23 Aug. 2021, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
23 Aug. 2021, 09:17 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Creditarea netă a economiei Republicii Moldova în 2020 a atins nivelul minimum din istorie. Volumul creditelor nete acordate de către bănci a fost de doar 520 de milioane de lei, față de 18,8 miliarde în octombrie 2014, începutul crizei bancare. Partea bună este că în acest an, după 7 ani de cădere, este înregistrat un proces rapid de recuperare. În primă jumătate a anului, creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. Asta afirmă expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, creditarea netă este volumul de credite acordat de către bănci companiilor, minus depozitele pe care companiile le țin în bănci, iar acest indicator arată în ce măsură companiile din Republica Moldova apelează la bănci pentru credite de dezvoltare sau pentru credite de cheltuieli curente.

Veaceslav Ioniță a spus că anul trecut volumul creditelor acordate companiilor din Republica Moldova  era de 29,4 miliarde de lei. Totodată, companiile i țineau sub formă de depozite în bănci aproape 29 de miliarde de lei. Astfel, volumul total de credite nete date de către bănci sectorului real al economiei a fost de doar 520 de milioane de lei. „Așa ceva nu a fost niciodată. În 1999 volumul de credite nete a scăzut până la 580 de milioane de lei. Criza din 1999 a afectat economia, dar foarte rapid și-a revenit. Din 2014 am asistat la o prăbușire care s-a temperat în 2018-2019, iar în 2020 am ajuns la fundul gropii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în prezent avem un proces destul de rapid de recuperare. Creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. De trei ori mai mult decât anul trecut, iar până la sfârșitul anului ar putea crește cu încă 1,5-2 miliarde de lei. „În felul acesta, în doi-trei ani vom recupera o parte importantă din căderea din ultimii ani. Practic putem constata că creditarea netă a sectorului real al economiei ne arată că economia Republicii Moldova a trecut printr-o criză profundă începând cu anul 2014, până în 2020 și doar în 2021 noi avem primele semne reale că economia începe să recupereze”, a spus economistul.

Analistul economic a mai precizat că în 2013 volumul creditelor din sectorul bancar oferit companiilor a atins cifra de 37,3 miliarde de lei. La începutul crizei de la sfârșitul anului 2014, volumul depozitelor companiilor în bănci era de 20 de miliarde de lei. După, au urmat doi ani când aceste depozite au scăzut, dar și volumul de credite. Companiile, banii pe care îi aveau în bănci, 5 miliarde d elei, i-au sustras pentru cheltuieli curente.

Potrivit expertului, companiile, din 2015 și până în 2020, și-au majorat cu 14 miliarde de lei depozitele în bănci. Dacă în 2015 dețineau 14 miliarde de lei, în 2020 această sumă a crescut până la aproape 29 de miliarde de lei. „Companiile din Republica Moldova nu au soluții pentru banii lor. Criza prin care a trecut economia noastră a oprit orice activitate economică și investițională și companiile nu că nu apelează la credite pentru a-și desfășura activitatea, ele banii lor nu îi cheltuie, nu știu ce să facă cu ei și îi țin în bănci”, a menționat expertul.

Creditarea netă s-a prăbușit în ultimii șapte ani, spune Veaceslav Ioniță, nu din cauza reducerii portofoliului de credite, care și el a scăzut, dar cel mai mult din cauza că, companiile își țineau banii în bănci. Companiile nu atât de tare și-au redus creditele luate de la bănci, dar ele nu știu în ce să investească, nu au soluții investiționale și banii lor îi țin în bănci. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este de ce băncile nu creditează sectorul real al economiei?, dar de ce companiile nu se creditează din resursele lor, de ce companiile preferă să țină banii în bănci decât să-i investească. În cinci ani, volumul de bani pe care companiile nu îi investesc, dar au decis să-i țină bani morți în sistemul bancar, a crescut cu 14 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat în economia noastră dacă oamenii nu vor să investească?”, s-a întrebat retoric Veaceslav Ioniță.

În 2021, afirmă economistul, avem prima înviorare și este legată de faptul că începând cu 2018 crește portofoliul de credite. Volumul mediu de credite oferite economiei de către sectorul bancar în 2018 era de 25,5 miliarde de lei. După, s-a înregistrat în fiecare an creșteri. Însă, paradoxul este că au crescut mai repede depunerile companiilor în bănci, decât volumul de credite acordate. Pe de o parte, unele companii luau bani sub formă de  credite, pe de altă parte, alte companii, nu aveau ce face cu banii lor. În timp ce a crescut portofoliul de credite cu 4 miliarde de lei, depozitele au crescut cu 7 miliarde de lei.

Analistul a făcut un top 10 al ramurilor pe care le-a creditat sectorul bancar din octombrie 2014, când volumul de credite oferite de către bănci a atins apogeul, de 48 de miliarde de lei și din luna iunie 2021, când volumul de credite a ajuns la 50 de miliarde de lei. În octombrie 2014 exista o singură ramură dominantă, care se credita și era vorba de comerțul, care era 20 de miliarde de lei. În 2021, afirmă analistul, tabloul este totalmente  diferit. Avem practic trei domenii prioritare care au practic același volum de credite și însumează 60% dintre toate creditele oferite de către bănci.

În primul rând este vorba de creditarea oferită procurării și construcției imobilelor, ramură care a sărit de pe locul 8 în 2014 pe locul doi în luna iunie. Dacă în 2014 erau 2,3 miliarde de lei credite oferite pentru imobile, în luna iunie s-a ajuns la 9,3 miliarde de lei. A doua ramură sunt creditele de consum, care de pe locul 4 a ajuns pe 3, de la 2,9 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în iunie 2021. Și cea dea treia ramură este agricultura, care de pe locul 6 a ajuns pe locul 4, cu o creștere de 1,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, toată activitatea care a avut loc în ultimii ani arată interesul față de persoanele fizice, deoarece creditarea imobilelor și creditele de consum sunt solicitate de către persoanele fizice. „Tabloul care s-a schimbat în ultimii ani nu ține de agenții economici, dar ține de populație. Dacă înainte băncile preferau să crediteze companii, care vindeau marfă consumatorilor, în prezent băncile lucrează direct cu consumatorul. De fapt acum băncile nu finanțează afacerea, dar finanțează consumul”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că două elemente importante care au marcat în ultimii cinci ani tot ce se întâmplă în Republica Moldova sunt structura portofoliul de credite și structura depozitelor companiilor comerciale. Astfel, între 2015-2016, volumul de credite acordate în lei era relativ egal cu volumul de credite acordate în valută străină. Începând cu 2018 a început să crească creditarea în valută națională. În prezent, 72% sau 7 din 10 lei care sunt dați pentru credite sunt oferiți în lei. În toată această perioadă, depozitele companiilor au fost în proporție de 60% în valută națională, restul în valută străină.

Realitatea Live

16 Sept. 2021, 18:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Dumitrita Culiuc
16 Sept. 2021, 18:24 // Bănci şi Finanţe //  Dumitrita Culiuc

Entuziaști și motivați să îmbunătățească procesele și produsele din sectorul financiar-bancar, mai multe startup-uri din țară au participat la programul Fintech Moldova 2021, lansat de Startup Moldova, în parteneriat cu MAIB și Mastercard și cu suportul USAID și al Suediei, în cadrul proiectului Tekwill.

Mary Nemciuc, manageră de programe antreprenoriale, TEKWILL:  „Pe măsură ce domeniul IT propulsează inovația, procesele și schimbă paradigmele, crește considerabil și necesitatea produselor noi, care oferă soluții viabile în procesul de tehnologizare a serviciilor din sfera financiar-bancară. Pentru o mai bună înțelegere a necesităților pieței, am identificat un partener privat de încredere, interesat de astfel de soluții, gata să vină cu suport, pilotare și integrare. De aceea, suntem recunoscători implicării partenerilor MAIB și Mastercard în dezvoltarea Verticalei FinTech 2021, care detectează problemele cu care se confruntă companiile bancare și furnizează soluții IT relevante pentru rezolvarea lor.”

Pe parcursul câtorva luni tinerii au lucrat asupra ideilor inovatoare în cadrul primelor două etape ale programului – Hackathon și Accelerator. Cele mai bune 11 startup-uri au fost selectate pentru a trece la nivelul următor de pilotare. Timp de 3 luni, în cadrul Acceleratorului, participanții au avut parte de sesiuni de mentorat și consultanță din partea mentorilor și experților din domeniu, au avut acces la o rețea extinsă de business din domeniul financiar-bancar, au obținut cunoștințe noi și au interacționat cu viitorii clienți, pentru a beneficia de potențiale investiții și informații despre modul în care corporațiile pot susține o inițiativă locală.

Evgeny Frolov, senior startup tracker: „În calitate de senior tracker, sunt mândru că, bazându-ne pe feedbackul de la sfârșitul programului, trackerii au fost desemnați ca unul dintre principalele instrumente eficiente și valoroase acceleratorului. Nu a fost un parcurs simplu, acesta solicită întotdeauna investiții de emoții, timp și cunoștințe, dar este și o experiență extraordinară pentru a sprijini fondatorii în călătoria lor către succes. Sunt bucuros să vă anunț că startup trackers activează acum, în mod deschis, pe piața moldovenească și pot ajuta toate startup-urile locale să ajungă la victorie!”.

În cadrul Acceleratorului au fost dezvoltate 9 soluții, care urmează a fi analizate de MAIB pentru a fi implementate în scopul facilitării proceselor de afaceri în cadrul băncii și pentru a aduce valoare clienților existenți, dar și celor potențiali din sectorul financiar-bancar.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte MAIB:Programul de accelerare a avut drept scop de a ajuta startup-urile să-și valideze ideile și să creeze produse, precum și să construiască o relație de suport între MAIB și fiecare dintre aceste startup-uri. Experiența a fost una nouă și pentru noi, provocând persoanele responsabile de produse din cadrul băncii să gândească altfel modul de a construi parteneriate. Contăm pe faptul, ca această primă experiență va continua, facilitând dezvoltarea ecosistemului de parteneriate ale MAIB în beneficiul clienților noștri, dar și a ecosistemului fintech din Republica Moldova”.

La finalul acceleratorului, au avut loc două zile de Demo Day, în care participanții și-au prezentat produsele dezvoltate pe parcursul programului.

Programul FinTech 2021 se va încheia cu o conferință, în luna octombrie, la care vor participa experți, startup-uri și toți cei asociați industriei financiare. În cadrul evenimentului, vor fi discutate provocările industriei, nevoile consumatorilor și potențialul soluțiilor fintech, pentru a construi noi modele de afaceri prin care băncile, companiile din domeniul serviciilor financiare și alți jucători de pe piață ar putea oferi cele mai bune servicii clienților și partenerilor de business.

P.

 
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală