Analiză: Creditarea netă a economiei țării în 2020 a atins unul dintre cele mai minime niveluri din istorie

23 Aug. 2021, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 09:17 // Actual //  MD Bani

Creditarea netă a economiei Republicii Moldova în 2020 a atins nivelul minimum din istorie. Volumul creditelor nete acordate de către bănci a fost de doar 520 de milioane de lei, față de 18,8 miliarde în octombrie 2014, începutul crizei bancare. Partea bună este că în acest an, după 7 ani de cădere, este înregistrat un proces rapid de recuperare. În primă jumătate a anului, creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. Asta afirmă expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, creditarea netă este volumul de credite acordat de către bănci companiilor, minus depozitele pe care companiile le țin în bănci, iar acest indicator arată în ce măsură companiile din Republica Moldova apelează la bănci pentru credite de dezvoltare sau pentru credite de cheltuieli curente.

Veaceslav Ioniță a spus că anul trecut volumul creditelor acordate companiilor din Republica Moldova  era de 29,4 miliarde de lei. Totodată, companiile i țineau sub formă de depozite în bănci aproape 29 de miliarde de lei. Astfel, volumul total de credite nete date de către bănci sectorului real al economiei a fost de doar 520 de milioane de lei. „Așa ceva nu a fost niciodată. În 1999 volumul de credite nete a scăzut până la 580 de milioane de lei. Criza din 1999 a afectat economia, dar foarte rapid și-a revenit. Din 2014 am asistat la o prăbușire care s-a temperat în 2018-2019, iar în 2020 am ajuns la fundul gropii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în prezent avem un proces destul de rapid de recuperare. Creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. De trei ori mai mult decât anul trecut, iar până la sfârșitul anului ar putea crește cu încă 1,5-2 miliarde de lei. „În felul acesta, în doi-trei ani vom recupera o parte importantă din căderea din ultimii ani. Practic putem constata că creditarea netă a sectorului real al economiei ne arată că economia Republicii Moldova a trecut printr-o criză profundă începând cu anul 2014, până în 2020 și doar în 2021 noi avem primele semne reale că economia începe să recupereze”, a spus economistul.

Analistul economic a mai precizat că în 2013 volumul creditelor din sectorul bancar oferit companiilor a atins cifra de 37,3 miliarde de lei. La începutul crizei de la sfârșitul anului 2014, volumul depozitelor companiilor în bănci era de 20 de miliarde de lei. După, au urmat doi ani când aceste depozite au scăzut, dar și volumul de credite. Companiile, banii pe care îi aveau în bănci, 5 miliarde d elei, i-au sustras pentru cheltuieli curente.

Potrivit expertului, companiile, din 2015 și până în 2020, și-au majorat cu 14 miliarde de lei depozitele în bănci. Dacă în 2015 dețineau 14 miliarde de lei, în 2020 această sumă a crescut până la aproape 29 de miliarde de lei. „Companiile din Republica Moldova nu au soluții pentru banii lor. Criza prin care a trecut economia noastră a oprit orice activitate economică și investițională și companiile nu că nu apelează la credite pentru a-și desfășura activitatea, ele banii lor nu îi cheltuie, nu știu ce să facă cu ei și îi țin în bănci”, a menționat expertul.

Creditarea netă s-a prăbușit în ultimii șapte ani, spune Veaceslav Ioniță, nu din cauza reducerii portofoliului de credite, care și el a scăzut, dar cel mai mult din cauza că, companiile își țineau banii în bănci. Companiile nu atât de tare și-au redus creditele luate de la bănci, dar ele nu știu în ce să investească, nu au soluții investiționale și banii lor îi țin în bănci. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este de ce băncile nu creditează sectorul real al economiei?, dar de ce companiile nu se creditează din resursele lor, de ce companiile preferă să țină banii în bănci decât să-i investească. În cinci ani, volumul de bani pe care companiile nu îi investesc, dar au decis să-i țină bani morți în sistemul bancar, a crescut cu 14 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat în economia noastră dacă oamenii nu vor să investească?”, s-a întrebat retoric Veaceslav Ioniță.

În 2021, afirmă economistul, avem prima înviorare și este legată de faptul că începând cu 2018 crește portofoliul de credite. Volumul mediu de credite oferite economiei de către sectorul bancar în 2018 era de 25,5 miliarde de lei. După, s-a înregistrat în fiecare an creșteri. Însă, paradoxul este că au crescut mai repede depunerile companiilor în bănci, decât volumul de credite acordate. Pe de o parte, unele companii luau bani sub formă de  credite, pe de altă parte, alte companii, nu aveau ce face cu banii lor. În timp ce a crescut portofoliul de credite cu 4 miliarde de lei, depozitele au crescut cu 7 miliarde de lei.

Analistul a făcut un top 10 al ramurilor pe care le-a creditat sectorul bancar din octombrie 2014, când volumul de credite oferite de către bănci a atins apogeul, de 48 de miliarde de lei și din luna iunie 2021, când volumul de credite a ajuns la 50 de miliarde de lei. În octombrie 2014 exista o singură ramură dominantă, care se credita și era vorba de comerțul, care era 20 de miliarde de lei. În 2021, afirmă analistul, tabloul este totalmente  diferit. Avem practic trei domenii prioritare care au practic același volum de credite și însumează 60% dintre toate creditele oferite de către bănci.

În primul rând este vorba de creditarea oferită procurării și construcției imobilelor, ramură care a sărit de pe locul 8 în 2014 pe locul doi în luna iunie. Dacă în 2014 erau 2,3 miliarde de lei credite oferite pentru imobile, în luna iunie s-a ajuns la 9,3 miliarde de lei. A doua ramură sunt creditele de consum, care de pe locul 4 a ajuns pe 3, de la 2,9 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în iunie 2021. Și cea dea treia ramură este agricultura, care de pe locul 6 a ajuns pe locul 4, cu o creștere de 1,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, toată activitatea care a avut loc în ultimii ani arată interesul față de persoanele fizice, deoarece creditarea imobilelor și creditele de consum sunt solicitate de către persoanele fizice. „Tabloul care s-a schimbat în ultimii ani nu ține de agenții economici, dar ține de populație. Dacă înainte băncile preferau să crediteze companii, care vindeau marfă consumatorilor, în prezent băncile lucrează direct cu consumatorul. De fapt acum băncile nu finanțează afacerea, dar finanțează consumul”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că două elemente importante care au marcat în ultimii cinci ani tot ce se întâmplă în Republica Moldova sunt structura portofoliul de credite și structura depozitelor companiilor comerciale. Astfel, între 2015-2016, volumul de credite acordate în lei era relativ egal cu volumul de credite acordate în valută străină. Începând cu 2018 a început să crească creditarea în valută națională. În prezent, 72% sau 7 din 10 lei care sunt dați pentru credite sunt oferiți în lei. În toată această perioadă, depozitele companiilor au fost în proporție de 60% în valută națională, restul în valută străină.

05 Sept. 2026, 10:22
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Sept. 2026, 10:22 // Slider //  bani.md

Astăzi, 5 septembrie, a fost lansată Consultarea Publică CP-03, cea de-a treia rundă din ciclul de consultări publice organizate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău – PUG Chișinău 2040.

Consultarea CP-03 se desfășoară în perioada 4 septembrie – 7 octombrie 2026 și aduce în atenția publicului trei Studii de Fundamentare importante pentru dezvoltarea viitoare a municipiului: „Dezvoltare Economică”, „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” și „Servicii Publice”.

Cele trei studii privesc orașul din perspective strâns legate între ele: unde și cum se dezvoltă economia, dacă infrastructura poate susține dezvoltarea orașului și dacă serviciile publice sunt amplasate și dimensionate corespunzător nevoilor locuitorilor.

Studiul „Dezvoltare Economică” analizează structura economiei municipiului, zonele cu funcții economice, locurile de muncă și potențialul noilor sectoare de dezvoltare. Concluziile sale vor contribui la stabilirea și protejarea zonelor economice și la o mai bună corelare a investițiilor cu infrastructura și mobilitatea.

Studiul „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” analizează starea și capacitatea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, energie electrică, gaze naturale și telecomunicații. Una dintre întrebările esențiale este dacă infrastructura existentă poate susține noile dezvoltări și unde sunt necesare modernizări sau extinderi.

Studiul „Servicii Publice” analizează accesul populației la educație, sănătate, servicii sociale, culturale, transport și alte servicii de interes public, inclusiv modul în care acestea sunt distribuite între centru, cartierele periferice și localitățile componente.

PUG-ul este documentul care va orienta dezvoltarea urbanistică a municipiului până în anul 2040. Studiile de Fundamentare reprezintă baza tehnică necesară pentru ca viitoarele soluții urbanistice să pornească de la situația reală a orașului.

Prin urmare, înainte de a stabili unde și în ce condiții se poate construi, unde trebuie păstrate terenuri pentru activități economice și dotări publice, ce infrastructură trebuie dezvoltată și cum pot fi distribuite mai echilibrat serviciile, este necesar ca problemele, necesitățile și prioritățile municipiului să fie corect identificate.

Tocmai de aceea, consultarea publică urmărește nu doar prezentarea studiilor, ci și colectarea observațiilor, propunerilor și informațiilor din partea cetățenilor, specialiștilor, instituțiilor publice, mediului academic, mediului de afaceri și societății civile.

Consultarea este deschisă în perioada 04 septembrie – 07 octombrie 2026.

Ședința publică va avea loc la 23 septembrie 2026, ora 13:00, în incinta Preturii sectorului Buiucani, strada Mihai Viteazu nr. 2, municipiul Chișinău, în format hibrid – cu participare fizică și online. Observațiile și propunerile pot fi transmise pe întreaga perioadă a consultării, până la 07 octombrie 2026.

„Chișinăul anului 2040 se planifică astăzi. Invităm locuitorii municipiului și toate părțile interesate să consulte materialele CP-03 și să contribuie cu observații, propuneri și recomandări la reactualizarea Planului Urbanistic General”, transmite Primăria Capitalei.