ANRE actualizează prețurile la gaz pentru ultimă opțiune: scumpiri de până la 2,2%

Tarifele la gazele naturale furnizate în regim de ultimă opțiune vor crește ușor începând cu 1 martie. Consiliul de administrație al Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică urmează să aprobe noile prețuri pentru gazele livrate de Energocom, proiectul hotărârii fiind plasat pe site-ul regulatorului.

Pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă presiune, tariful va fi de 14,573 lei/m³ fără TVA, față de 14,260 lei/m³ în februarie, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 2,2%. În cazul rețelelor de medie presiune, prețul crește de la 10,650 lei/m³ la 10,754 lei/m³, adică cu aproape 1%. La înaltă presiune, tariful urcă de la 9,449 lei/m³ la 9,585 lei/m³, o creștere de circa 1,4%. De asemenea, la punctele de ieșire din rețelele de transport, prețul se majorează de la 9,322 lei/m³ la 9,490 lei/m³, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 1,8%.

Potrivit notei informative anexate deciziei, aprobarea în regim de urgență este determinată de caracterul lunar al stabilirii prețurilor și de aplicarea prețului de procurare a gazelor naturale conform indicelui TTF Front Month, utilizat la formarea costului final.

Precizăm că pentru restul consumatorilor casnici tariful la gaz a fost redus din 4 februarie, constiuind în prezent 14,43 lei pentru un metru cub, cu 13,8% mai puțin decât tariful anterior de 16,74 lei/m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ultima optiune #Energocom #gaz #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie