ANRE declară ilegale scumpirile carburanților din ultimele zile și solicită operatorilor să le anuleze. Detalii

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în cadrul ședinței ad-hoc din 16 iunie, a aprobat hotărârea privind abaterile la formarea prețurilor pe piața produselor petroliere. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției anunță că scumpirile operate după 13 iunie sunt ilegale și trebuiau anulate până astăzi la ora 00:00.

ANRE anunță că, după monitorizarea corectitudinii modului de formare și modificării prețurilor de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, s-a constatat că majorările prețurilor pentru comercializarea produselor petroliere efectuate de către agenții economici în perioada 14-16 iunie curent sunt în afara cadrului legal.

Odată cu intrarea în vigoare, la data de 14 iunie 2021 (ora 00:00), a modificărilor la art. 4 al Legii nr. 461/2001 privind piața produselor petroliere, titularii de licențe urmează să stabilească prețurile în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată și aprobată de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, ținând cont de Normele generale de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere principale stabilite în Anexa nr. 2 la Lege.

Astfel, preţurile de comercializare a produselor petroliere stabilite până la data de 13 iunie 2021 (ora 24:00) nu pot fi majorate de către vânzători, până la intrarea în vigoare a noii Metodologii aprobate de ANRE, care în prezent se află în proces de înregistrare de stat la Ministerul Justiției, conform art. 17 al Legii nr. 174/2017 cu privire la energetică, se mai arată în comunicatul ANRE.

În scopul contracarării fenomenului modificărilor ilegale a prețurilor de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere cu încălcarea prevederilor legale, ANRE a obligat toți titularii de licențe care au majorat prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat începând cu ora 00:00, data de 14.06.2021, să le anuleze până ora 24:00, data de 16.06.2021.

#ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.