UE-SUA: „Vom sprijini calea reformei Georgiei, Ucrainei, Moldovei”. Declarația condamnă acțiunile continue ale Rusiei

Statele Unite și UE spun într-o declarație comună publicată după summitul NATO, semnată oe data de 14 iunie că vor sprijini calea reformei Ucrainei, Georgiei și Moldovei.

„Ne hotărâm să lucrăm în direcția păcii, rezistenței și stabilității pe termen lung în Caucazul de Sud”, se scrie în declarația care este compusă din 36 de note, cu două dintre ele – despre Georgia, Ucraina și Moldova.

Declarația a condamnat „acțiunile continue ale Rusiei de a submina suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei și Georgiei”.

Suntem hotărâți să continuăm să susținem suveranitatea, independența și integritatea teritorială a partenerilor estici ai UE ”, se spune în declarație.

Comunicatul summitului NATO de la Bruxelles reiterează decizia luată la Summitul de la București din 2008 conform căreia Georgia va deveni membru al alianței cu un Plan de acțiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului și a spus că alianța „este pregătită” să-și intensifice sprijinul pentru Georgia.

NATO a mai spus că este pregătită să își sporească sprijinul acordat Georgiei, inclusiv în construirea rezistenței împotriva amenințărilor hibride, în formare și exerciții și în comunicații sigure.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.