Motorina „arde” economia! Costul/km sare de la 7,87 la 10,22 lei

23 Mart. 2026, 13:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2026, 13:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea accelerată a costurilor logistice din Republica Moldova nu este cauzată de lipsa transportului, ci de o schimbare profundă a structurii de costuri sub presiunea factorilor geopolitici și energetici, susține economistul Iurie Rija.

Potrivit acestuia, la data de 23 martie 2026, prețul motorinei a ajuns la 29,21 lei/litru, în creștere cu aproximativ 30% față de nivelul anterior de 22,50 lei/litru. În paralel, cotațiile petrolului Brent au depășit 113 dolari/baril, semnalând o piață tensionată, influențată de riscurile din Orientul Mijlociu și de blocajele logistice globale.

Această evoluție se reflectă direct în costurile de transport. În condițiile unui consum mediu de 35 litri la 100 km, costul pe kilometru a crescut de la 7,87 lei/km la 10,22 lei/km, ceea ce comprimă marjele operatorilor și determină majorarea tarifelor.

Pe plan intern, rutele Nord – Giurgiulești au crescut de la circa 380 lei/tonă la 425 lei/tonă, iar noile niveluri de piață indică tarife între 440–495 lei/tonă pentru nord, 360–410 lei/tonă pentru centru și 220–330 lei/tonă pentru sud.

Presiunile sunt și mai puternice pe segmentul extern. Costul transportului către Turcia a urcat la aproximativ 1.400 dolari per camion (22 tone), față de 1.000–1.100 dolari anterior, ceea ce înseamnă o creștere de circa 39%, respectiv până la 64 dolari/tonă. De asemenea, rutele către România au înregistrat scumpiri de 16–20%.

În același timp, piața nu suferă de lipsă de capacitate. Moldova dispune de peste 722 de companii active, 34.863 de rute anual și peste 15.000 de autocamioane. Problema majoră rămâne însă costul de utilizare, amplificat de timpii de așteptare în vamă, congestia portuară și volatilitatea valutară.

„Petrolul scump generează motorină scumpă, motorina ridică costul pe kilometru, iar acesta redefinește tariful pe tonă”, explică Rija, subliniind că logistica a devenit un determinant-cheie al prețului final.

În plan comercial, aceste evoluții reduc competitivitatea exporturilor moldovenești. Creșterea costurilor cu 16–18 dolari/tonă pe segmentul extern se transferă direct în prețurile de livrare, afectând poziția produselor moldovenești pe piețele regionale.

La nivelul fermierilor, impactul este direct: o pierdere estimată de circa 45 lei/tonă pe piața internă și până la 18 dolari/tonă la export, ceea ce reduce semnificativ marjele de profit.

Economistul concluzionează că nu este vorba doar de o scumpire a transportului, ci de o redistribuire a valorii în lanțul agricol, unde energia și logistica devin factori decisivi. În acest context, eficiența operațională și optimizarea rutelor devin esențiale pentru supraviețuirea economică într-un mediu dominat de volatilitate și presiuni externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.