ANRE revoluționează pața de energie: Tranzacții rapide și reducerea dezechilibrelor pentru Moldova

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat noi reguli pentru piața energiei electrice din Republica Moldova. Modificările au scopul de a dezvolta piețele de energie pe termen scurt și de a menține echilibrul în sistemul energetic național, reducând astfel volumul dezechilibrelor și costurile asociate.

Noile reguli vizează funcționarea piețelor pentru ziua următoare (PZU) și a pieței pe parcursul zilei (PPZ), administrate de Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), filială a operatorului pieței din România, OPCOM SA. Prin această structură, producătorii și furnizorii de energie pot tranzacționa energie electrică aproape de momentul livrării, diminuând riscul dezechilibrelor.

Prin aceste măsuri, ANRE aliniază piața de energie moldovenească la practicile Uniunii Europene, încurajând oportunități noi pentru producători și furnizori, ceea ce poate atrage investiții și proiecte energetice competitive. În februarie 2024, Guvernul Republicii Moldova a desemnat OPEM ca operator de piață, iar ANRE i-a acordat licența de funcționare în martie.

OPEM a lansat recent site-ul www.opem.md, unde vor fi publicate procedurile interne de tranzacționare pentru consultare publică. Urmează înregistrarea participanților și primele tranzacții de testare.

Aceste piețe pe termen scurt vor permite tranzacții orare la prețuri variabile, facilitând și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de ora de consum, contribuind astfel la o integrare mai mare a energiei din surse regenerabile în sistemul energetic al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regulament #Energie #tranzactii #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.