Antreprenorii își lansează propria agendă a reformelor și inițiativelor legislative. Ce măsuri cuprinde

Antreprenorii din cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) au elaborat un set cuprinzător de propuneri de politici dar și proiecte de legi menite să atenueze cauzele dar și efectele acelor cauze care pus presiunea cea mai mare asupra mediului de afaceri mici și mijlocii.

Astfel, în urma consultării a 800 de antreprenori din toate regiunile țării în ultimul an, în cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM), ca urmare a efectelor crizei pandemice dar și a factorilor care încetinesc dezvoltarea normală a activității antreprenoriale (birocrație excesivă, corupție etc.) aa fost elaborată și înaintată pentru discuții publice, propria agendă a reformelor și inițiative legislative focusate pe facilitarea și dezvoltarea mediului antreprenorial și diminuarea presiunii birocratice asupra acestuia. Agenda urmează să fi transmisă spre aprobare autorităților relevante.

Setul de inițiative cuprinde:

Măsuri și acțiuni anti-corupție și de reducere a birocrației în mediul antreprenorial;
Reforme sistemice pentru o economie și mediu de afaceri mai puternice și atractive;
Măsuri de susținere și stimulente în contextual efectelor pandemice.

„Venim cu un set cuprinzător de propuneri pentru a facilita activitatea antreprenorială, inclusiv îmbunătățirea comunicării cu sectorul public în vederea diminuării birocrației și nivelului de corupție, reformarea instituției facturii fiscale, fortificarea poziției debitorului în cadrul microcreditelor cît și garantarea lor, măsuri de suport în problema locațiunii generate de presiunea efectelor pandemice, precum și altele. În cazul în care acțiunile propuse vor găsi suport, ele vor servi drept bază de redresare economică în contextul crizei și revenirea la sănătatea economică”, a declarat Liliana Busuioc, director executiv AIM.

Propunerile de politici și inițiative legislative vizate pot fi subiectul discuțiilor și implementării începând cu lansarea prezentei agende, ținând cont de faptul că antreprenorii din cadrul AIM lucrează mai mult de un an la elaborarea acesteia, și dispune de proiecte de legi deja elaborate. Acestea sunt gata a fi puse pe masa de discuții cu factorii de decizie în vederea creării unui mediul de afaceri dezvoltat și atractiv în Republica Moldova.

Agenda va fi transmisă autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare pentru analiză și susținere.

#initiative #agenda #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.