Antreprenorii își lansează propria agendă a reformelor și inițiativelor legislative. Ce măsuri cuprinde

Antreprenorii din cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) au elaborat un set cuprinzător de propuneri de politici dar și proiecte de legi menite să atenueze cauzele dar și efectele acelor cauze care pus presiunea cea mai mare asupra mediului de afaceri mici și mijlocii.

Astfel, în urma consultării a 800 de antreprenori din toate regiunile țării în ultimul an, în cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM), ca urmare a efectelor crizei pandemice dar și a factorilor care încetinesc dezvoltarea normală a activității antreprenoriale (birocrație excesivă, corupție etc.) aa fost elaborată și înaintată pentru discuții publice, propria agendă a reformelor și inițiative legislative focusate pe facilitarea și dezvoltarea mediului antreprenorial și diminuarea presiunii birocratice asupra acestuia. Agenda urmează să fi transmisă spre aprobare autorităților relevante.

Setul de inițiative cuprinde:

Măsuri și acțiuni anti-corupție și de reducere a birocrației în mediul antreprenorial;
Reforme sistemice pentru o economie și mediu de afaceri mai puternice și atractive;
Măsuri de susținere și stimulente în contextual efectelor pandemice.

„Venim cu un set cuprinzător de propuneri pentru a facilita activitatea antreprenorială, inclusiv îmbunătățirea comunicării cu sectorul public în vederea diminuării birocrației și nivelului de corupție, reformarea instituției facturii fiscale, fortificarea poziției debitorului în cadrul microcreditelor cît și garantarea lor, măsuri de suport în problema locațiunii generate de presiunea efectelor pandemice, precum și altele. În cazul în care acțiunile propuse vor găsi suport, ele vor servi drept bază de redresare economică în contextul crizei și revenirea la sănătatea economică”, a declarat Liliana Busuioc, director executiv AIM.

Propunerile de politici și inițiative legislative vizate pot fi subiectul discuțiilor și implementării începând cu lansarea prezentei agende, ținând cont de faptul că antreprenorii din cadrul AIM lucrează mai mult de un an la elaborarea acesteia, și dispune de proiecte de legi deja elaborate. Acestea sunt gata a fi puse pe masa de discuții cu factorii de decizie în vederea creării unui mediul de afaceri dezvoltat și atractiv în Republica Moldova.

Agenda va fi transmisă autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare pentru analiză și susținere.

#initiative #agenda #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia