Anunțul dramatic făcut de șefa FMI: 40% din angajați își vor pierde job-urile

Revoluţia AI (inteligenţa artificială) ar putea exercita presiuni asupra guvernelor pentru a adopta noi măsuri de protecţie socială, în vederea sprijinirii persoanelor care îşi pierd locurile de muncă, dar sunt incapabile de a-şi îmbunătăţi competenţele, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, pentru Yahoo Finance Live.

„Dacă nu va exista o distribuire bine gândită a beneficiilor AI şi vor spori semnificativ inegalităţile, structura socială ar putea fi afectată într-un mod extrem de nesănătos pentru omenire. Măsurile de protecţie socială într-o lume a inteligenţei artificiale sunt primordiale”, susţine oficialul FMI.

Declaraţiile Kristalinei Georgieva vin în urma publicării unui studiu cuprinzător al FMI privind impactul economic global al proliferării AI.

Acele măsuri de protecţie socială ar putea necesita fonduri masive, conform FMI. Instituţia financiară avertizează că aproximativ 40% din piaţa globală a forţei de muncă este expusă la AI. În economiile avansate, sunt expuse aproximativ 60% din slujbe, în urma prevalenţei locurilor de muncă orientate spre „abilităţi cognitive”. Expunerea generală este de 40% în economiile emergente şi de 26% în ţările cu venituri scăzute, apreciază FMI.

Deşi multe economii emergente şi în curs de dezvoltare s-ar putea confrunta în viitorul apropiat cu perturbări mai reduse legate de AI, FMI spune că ele sunt de asemenea pregătite să capitalizeze avantajele inteligenţei artificiale, ceea ce ar putea „exacerba diviziunea digitală” şi „disparităţile legate de venituri”, este concluzia studiului.

Georgieva crede că vârstnicii ar putea resimţi un impact supradimensionat în urma adoptării AI pe scară largă şi vor avea nevoie de măsuri de protecţie socială.

„Trebuie să-i putem sprijini pe cei afectaţi deoarece locurile lor de muncă dispar. De asemenea, trebuie să ne uităm la cei mai adaptabili. Evident în unele domenii generaţia mai tânără, femeile, sunt mai adaptabile, dar în alte domenii sunt mai puţin. Şi generaţia vârstnică ar putea avea nevoie de mai mult sprijin pentru a face faţă acestei lumi noi”, a adăugat oficialul Georgieva.

FMI nu reprezintă o voce singulară care avertizează asupra posibilelor şocuri economice provocate de AI.

Într-o cercetare din 2023, economiştii de la Goldman Sachs au apreciat că progresele în AI ar putea expune la automatizare echivalentul a 300 milioane locuri de muncă pe plan global, cu alte cuvinte – concedieri masive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #AI #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.