Anunțul dramatic făcut de șefa FMI: 40% din angajați își vor pierde job-urile

15 Ian. 2024, 14:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Ian. 2024, 14:04 // Actual //  bani.md

Revoluţia AI (inteligenţa artificială) ar putea exercita presiuni asupra guvernelor pentru a adopta noi măsuri de protecţie socială, în vederea sprijinirii persoanelor care îşi pierd locurile de muncă, dar sunt incapabile de a-şi îmbunătăţi competenţele, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, pentru Yahoo Finance Live.

„Dacă nu va exista o distribuire bine gândită a beneficiilor AI şi vor spori semnificativ inegalităţile, structura socială ar putea fi afectată într-un mod extrem de nesănătos pentru omenire. Măsurile de protecţie socială într-o lume a inteligenţei artificiale sunt primordiale”, susţine oficialul FMI.

Declaraţiile Kristalinei Georgieva vin în urma publicării unui studiu cuprinzător al FMI privind impactul economic global al proliferării AI.

Acele măsuri de protecţie socială ar putea necesita fonduri masive, conform FMI. Instituţia financiară avertizează că aproximativ 40% din piaţa globală a forţei de muncă este expusă la AI. În economiile avansate, sunt expuse aproximativ 60% din slujbe, în urma prevalenţei locurilor de muncă orientate spre „abilităţi cognitive”. Expunerea generală este de 40% în economiile emergente şi de 26% în ţările cu venituri scăzute, apreciază FMI.

Deşi multe economii emergente şi în curs de dezvoltare s-ar putea confrunta în viitorul apropiat cu perturbări mai reduse legate de AI, FMI spune că ele sunt de asemenea pregătite să capitalizeze avantajele inteligenţei artificiale, ceea ce ar putea „exacerba diviziunea digitală” şi „disparităţile legate de venituri”, este concluzia studiului.

Georgieva crede că vârstnicii ar putea resimţi un impact supradimensionat în urma adoptării AI pe scară largă şi vor avea nevoie de măsuri de protecţie socială.

„Trebuie să-i putem sprijini pe cei afectaţi deoarece locurile lor de muncă dispar. De asemenea, trebuie să ne uităm la cei mai adaptabili. Evident în unele domenii generaţia mai tânără, femeile, sunt mai adaptabile, dar în alte domenii sunt mai puţin. Şi generaţia vârstnică ar putea avea nevoie de mai mult sprijin pentru a face faţă acestei lumi noi”, a adăugat oficialul Georgieva.

FMI nu reprezintă o voce singulară care avertizează asupra posibilelor şocuri economice provocate de AI.

Într-o cercetare din 2023, economiştii de la Goldman Sachs au apreciat că progresele în AI ar putea expune la automatizare echivalentul a 300 milioane locuri de muncă pe plan global, cu alte cuvinte – concedieri masive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!