Apocalipsa energetică! Ministerul Energiei activează planul de urgență în cazul în care Cuciurganul rămâne fără gaz

Ministerul Energiei din Republica Moldova a lansat un plan cuprinzător pentru gestionarea situațiilor excepționale pe piața energiei electrice, elaborat în colaborare cu Uniunea Europeană și PNUD Moldova. Acest plan, bazat pe evaluări naționale și regionale ale riscurilor de securitate a aprovizionării cu energie electrică, este destinat să prevină și să gestioneze crizele legate de furnizarea energiei electrice.

Planul de pregătire pentru riscuri a fost dezvoltat cu sprijinul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” și se aliniază cu cerințele Uniunii Europene. Acesta include măsuri pentru abordarea a 31 de scenarii regionale de criză identificate de ENTSO-E, dintre care 26 sunt relevante pentru Moldova. Printre acestea, un scenariu național specific se referă la suprasolicitarea rețelelor electrice de joasă tensiune din orașe, cauzată de deficitul de gaze naturale în sezonul rece și utilizarea intensificată a aparatelor electrice pentru încălzire.

*Planul acoperă riscuri variate, inclusiv lipsa combustibilului, eșecul pieței energetice, atacuri cibernetice, vreme extremă, defecțiuni tehnice, dezastre naturale și erori umane. Reglementările stabilesc responsabilitățile operatorilor de sisteme energetice, participanților pe piața energiei electrice și consumatorilor, asigurând transparență și respectarea cerințelor pieței competitive.

Comisia pentru situații excepționale, care poate fi sesizată de operatorul sistemului de transport al energiei electrice sau de Ministerul Energiei, are rolul de a evalua riscurile și de a coordona acțiunile în caz de criză. Deciziile Comisiei sunt obligatorii și prevalează asupra planurilor proprii ale întreprinderilor electroenergetice și altor acte normative în domeniu.

Consumul total de energie electrică în Republica Moldova în 2022 a fost de aproximativ 4513 milioane kWh, cu sarcini de vârf ce depășesc 1000 MW în timpul iernii. Rețelele electrice de distribuție conectează 1.284.800 de consumatori finali, majoritatea fiind consumatori casnici, care au utilizat aproximativ 44% din energia furnizată în acel an.

Acest regulament se aliniază cu Regulamentul UE 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și face parte din Pachetul de Integrare a Pieței Energiei Electrice, care vizează conectarea piețelor naționale din Comunitatea Energetică cu piața unică energetică europeană până la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cuciurgan #Energie #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își acoperă din producția proprie de aproape două ori necesarul intern de cereale și de 1,7 ori necesarul de fructe, însă rămâne puternic dependentă de importuri la lapte, cartofi și carne. Datele Biroului Național de Statistică pentru 2025 arată că cea mai vulnerabilă poziție este la lapte, unde producția internă acoperă doar 57% din necesarul țării.

În 2025, Moldova a produs 282,5 mii tone de lapte, cu 6% mai mult decât în anul precedent, însă importurile au crescut mult mai repede, cu 15%, până la 214,7 mii tone. În consecință, aproape 43% din necesarul intern nu este acoperit de producția autohtonă. Nivelul de autoaprovizionare cu lapte s-a redus de la 59,5% în 2024 la 57% în 2025, în pofida creșterii producției.

O situație similară se observă la cartofi. Producția a crescut cu 10%, până la 148,6 mii tone, dar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 65%. Importurile au ajuns la 84,3 mii tone, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din necesarul pieței este acoperit din exterior. Totuși, situația s-a îmbunătățit față de 2024, când nivelul de autoaprovizionare era de numai 55,1%.

La carne, producția internă a scăzut cu 11%, până la 114,8 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 6%, la 39 mii tone. Gradul de autoaprovizionare s-a redus astfel de la 78,9% la 76,1%. Practic, aproape un sfert din necesarul intern de carne este acoperit din importuri.

Nici la legume Republica Moldova nu reușește să-și acopere integral consumul. Producția a crescut cu 13%, la 282,4 mii tone, dar importurile au avansat și mai rapid, cu 16%, până la 84,4 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare a rămas practic neschimbat, la 84,7%, față de 84,5% în 2024.

La polul opus se află cerealele. Producția culturilor cerealiere, fără leguminoase, a crescut spectaculos cu 34%, până la 2,85 milioane de tone. Gradul de autoaprovizionare a urcat de la 148,2% în 2024 la 198,5% în 2025, ceea ce înseamnă că Moldova produce aproape de două ori mai multe cereale decât necesarul său intern.

În același timp, exporturile de cereale au scăzut cu 15%, până la 1,32 milioane de tone. Un detaliu interesant este că, deși producția a crescut cu aproape 719 mii tone, resursele totale de cereale au scăzut cu 8%, la 2,76 milioane de tone, pe fondul modificării stocurilor.

Moldova are un excedent important și la fructe, pomușoare și nuci. Producția a ajuns la 633,9 mii tone, în creștere cu 7%, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de 174,7%. Cu toate acestea, exporturile au scăzut cu 14%, până la 343,6 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 11%, la 45,6 mii tone.

#lapte #cartofi #Cereale