Apune era telefoniei fixe. Piața s-a prăbușit cu 12% în anul 2021

Datele statistice despre evoluția pieței serviciilor de telefonie fixă în anul 2021, agregate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), arată că valoarea pieței respective a scăzut, față de anul 2020, cu 12% și a alcătuit peste 333,9 mil. lei. Această diminuare a fost cauzată de scăderea numărului de abonați și a traficului de voce în rețelele de telefonie fixă. Timp de un an, numărul abonaților s-a micșorat cu 2,7% și a însumat puțin peste 1 mil., iar volumul total de trafic a scăzut cu 15,3% și a alcătuit 972 mil. minute.

Potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii activi de servicii de telefonie fixă, diminuarea numărului de abonați a fost determinată de micșorarea bazei de abonați atât ai S.A.”Moldtelecom”, cu 2,9%, însumând circa 894 mii, cât și ai furnizorilor alternativi – cu 1,1%, alcătuind 106,5 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a scăzut față de anul 2021, cu 0,4 puncte procentuale și a alcătuit 38,5%.

Diminuarea volumului total al traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Traficul iniţiat către rețelele internaționale a scăzut cu 33,4%, traficul către alte reţele fixe – cu 15%, iar traficul către reţelele mobile – cu 3,9%. În anul 2021, media lunară a traficului inițiat de la o linie de acces a fost de 2,2 ore, cu 20 minute mai puţin faţă de valoarea medie din anul 2020, iar durata medie a unui apel a fost 2,6 minute.

Venitul mediu lunar per abonat (ARPU), în perioada de raport, s-a redus cu 8,4% și a constituit 27,5 lei. SA ”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 28,7 lei (în scădere cu 8,8%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 17,4 lei (în scădere cu 2,6%). La sfârșitul anului 2021, cota de piață a S.A. ”Moldtelecom”, în funcție de venituri, a constituit 93,3%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#telefon fix #piata #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.