Arma Moldovei contra șantajului energetic al Moscovei: Ia bani de la BERD ca să depoziteze gaz pentru iarna viitoare

Autoritățile vor obliga Energocom să achiziționeze anumite cantități de gaze naturale și să le stocheze în depozite subterane pentru a le utiliza în situații de urgență, potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Infrastructurii.

Potrivit proiectului, urmează să fie creat un mecanism juridic pentru a spori securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Moldovei. Se preconizează că, prin acest mecanism, Energocom va cumpăra gazele naturale și le va stoca în depozitele subterane de gaze (în funcție de capacitatea de stocare disponibilă și de costurile serviciilor de stocare), iar Moldovagaz, care are obligația de a furniza un serviciu public de aprovizionare de urgență cu gaze naturale, va cumpăra gazele naturale stocate în baza unui acord-cadru de vânzare-cumpărare.

Vânzarea gazelor naturale se va efectua în cazul încetării sau limitării livrărilor de gaze naturale pe piață în baza contractelor existente de către furnizorul garant; furnizării către consumatori a unor volume suplimentare de gaze peste cele stabilite prin contractele existente încheiate de către furnizorii garanți; în cazul în care prețul gazelor naturale stocate și furnizate de Energocom este mai mic decât prețul curent al gazelor naturale stabilit de către furnizorii garanți.

Energocom intenționează să se împrumute de la BERD și/sau de la alte instituții financiare internaționale pentru a finanța achiziționarea și/sau depozitarea gazelor naturale.

Guvernul urmează să se împrumute cu un credit suveran în sumă de 300 mil. USD de la BERD pentru achiziția gazelor naturale.

”În urma conlucrării și discuțiilor purtate cu partenerii de dezvoltare de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ultimii, printr-un demers oficial, și-au exprimat disponibilitatea privind acordarea unui mecanism de finanțare (forma unui împrumut acordat Republicii Moldova în valoare de până la 300 de milioane USD, demersul Ministerului Finanțelor nr. 11/2-6/574 și BERD din 14 decembrie 2021) pentru achiziționarea unui volum de gaze naturale necesar Republicii Moldova (inclusiv serviciile aferente: transport, înmagazinare ș.a.) în caz de situație de urgență, în baza unui acord de împrumut ce urmează a fi semnat cu Republica Moldova”, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Infrastructurii.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#depozit #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar