Armașu, Untilă, Rău și Zara: Șefii de instituții cu salarii de milioane. Sunt demne de responsabilitățile pe care le au

Au primit anul trecut salarii de zeci sau chiar sute de mii de lei lunar. Este vorba de șefii mai multor instituții de stat din Republica Moldova, scrie Jurnal.md.

Octavian Armașu

Cea mai mare leafă a avut-o guvernatorul BNM, Octavian Armașu, care a ridicat, în 2020, un salariu de aproape două milioane de lei. Asta ar însemna o leafă lunară de aproape 160 de mii de lei. Familia lui a obținut și alte venituri de 3,9 milioane de lei. Familia Armașu deține peste 170 de terenuri agricole în valoare totală de peste 1,8 milioane de lei. Unele au fost cumpărate în 2020 sau chiar 2021. La capitolul imobile, Octavian Armașu a investit într-un apartament cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați peste două milioane de lei, dar deține și alte bunuri în valoare totală de peste 800 de mii de lei.

Veaceslav Untilă

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Veaceslav Untilă, a ridicat anul trecut un salariul de peste un milion de lei. Asta înseamnă aproape 84 de mii de lei lunar. Familia sa a obținut încă 161 de mii de lei din pensie. Aceasta închiriază o casă de peste 300 de metri pătrați care valorează două milioane de lei. Familia șefului ANRE deține un apartament de 407 mii de lei și a investit încă 615 de mii de lei în altul. Aceasta mai are două garaje. Familia lui Veaceslav Untilă conduce două automobile Toyota care costă, în total, 622 de mii de lei. Pe câteva conturi bancare deține 854 de mii de lei și cote-părți în trei companii în valoare de peste 600 de mii de lei.

Octavian Rău

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Octavian Rău, a beneficiat, în 2020, de un salariu cumulativ de 924 de mii de lei. Asta ar însemna lunar aproape 77 de mii de lei. Familia lui a mai obținut venituri de 606 mii de lei. Octavian Rău are un apartament de 260 de metri pătrați care costă 600 de mii de lei, dar și alte două imobile de opt mii de euro. Familia lui are un Ford Mustang cumpărat în 2017 cu 50 de mii de lei.

Vladislav Zara

Directorul Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, a primit, anul trecut, un salariu de 521 de mii de lei. El activează în funcția de șef din luna mai 2020, iar până atunci a activat în calitate de director adjunct al ASP. Familia lui a mai obținut 90 de mii de euro din vânzarea unui apartament, dar și alte venituri de 1,6 milioane de lei. De asemenea, familia Zara deține un teren de 129 de mii de lei și construiește o casă. Aceasta are în posesie un automobil BMW care costă 92 de mii de euro. Familia are de întors două credite de 42 de mii de euro și două milioane de lei.

Alexandr Esaulenco

Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate, a avut anul trecut un salariu de 354 de mii de lei, adică 29 de mii de lei lunar. Din alte surse, el a mai obținut peste un milion de lei. Familia Esaulenco este proprietara unui teren în valoare de peste 17 mii de lei. Directorul SIS trăiește în chirie într-un apartament de 86 de metri pătrați. Alexandr Esaulenco are în posesie două automobile. Din 2017, folosește o TOYOTA PRIUS, în valoare de 250 de mii de lei, iar din 2020 are o mașină Skoda Kodiaq, a cărei valoare depășește 35 de mii de euro. Tot anul trecut, acesta a luat un credit de 35 de mii de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2025.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.