Armata lui Putin încă nu știe cum să folosească tancurile. Câmpul de luptă din Ucraina este plin de epavele acestora

Tancurile Rusiei au fost văzute cândva ca amenințări înfricoșătoare, dar războiul din Ucraina arată că armata rusă nu știe cum să le folosească.

Oficialii americani au spus de mai multe ori că Rusia a pierdut probabil jumătate din principalele sale tancuri de luptă în timp ce lupta în Ucraina, dacă nu mai mult. Potrivit unei analize din informații open-source realizată de Oryx, peste 1.780 de tancuri rusești au fost distruse, avariate, capturate sau abandonate de când Moscova și-a lansat invazia în februarie 2022.

Pierderile uluitoare ale tancurilor Rusiei – care includ tancurile T-72, T-64, T-80 și T-90 – pot fi atribuite eșecului de a furniza sprijin de foc adecvat, adaptabilitatea scăzută și chiar incapacitatea de a evalua situația pe câmpul de luptă și de a ține cont de simțul comun, spun experții militari consultați de Insider.
Aceste probleme au ieșit la iveală recent într-o bătălie de lângă orașul estic Vuhledar, unde efectivele Moscovei au pierdut zeci de tancuri și blindate. Acel eșec a fost încă o confirmare emblematică pentru o tactică care a dat greș de la bun început: Moscova pare să repete aceleași greșeli care i-au năruit forțele la începutul invaziei, când a încercat să ia cu asalt Kievul: și atunci a trimis convoaie de tancuri direct în capcana ambuscadelor ucrainene.

Tactica a fost reluată în atacul asupra Vuhledar, unde trupele Moscovei au suferit un eșec usturător.

La fel ca în primăvara anului trecut – unde coloanele lungi au fost atacate de ucrainenii care se apăra -, această tactică s-a dovedit fără succes pentru ruși la Vuhledar, unde a pierdut peste 100 de vehicule blindate. Trupele Moscovei par să fi greșit utilizarea tancurilor lor pe câmpul de luptă și în alte cazuri.

Tancurile rusești au căzut pradă soldaților ucraineni care folosesc rachete antitanc Javelin, deoarece stau țintă în câmpuri deschise, fără sprijin sau protecție. În același timp, au fost văzuți conducând direct prin câmpuri minate și explodând. Datorită designului multor tancuri din Rusia, o lovitură poate provoca detonarea muniției, ucigând echipajul.

Rusia nu pare să-și integreze tancurile

Un pas greșit grav al armatei Rusiei a fost eșecul de a-și proteja tancurile cu o abordare combinată care oferă sprijin suplimentar și să-și integreze blindatele cu alte unități.
„Există problema structurală de a nu avea suficientă infanterie pentru a asigura securitatea tancurilor”, a explicat pentru Insider Jeffrey Edmonds, expert în Rusia la Center for Naval Analyses și fost ofițer în cadrul ramurii de blindate a armatei americane. „Pur și simplu nu văd unități care să facă ceea ce te-ai aștepta să facă unitățile militare”.

Rusia se bazează în principal pe artilerie, dar ar beneficia probabil de o mai mare superioritate aeriană, astfel încât să poată evita efectuarea de manevre complicate pe câmpul de luptă, a explicat pentru Insider Marina Miron, cercetător postdoctoral la Departamentul de Studii de Război al King’s College din Londra. În plus, este „discutabil” cât de bine sunt integrate tancurile rusești în operațiunile sale generale.

„Cred că ei duc război pentru care nu au fost pregătiți din punct de vedere tactic și operațional. Au pierdut o mulțime de tancuri. Multe dintre ele – probabil majoritatea – doar din pricina neglijenței. Or, tancurile pe care le folosesc nu sunt în niciun caz superioare celor ale ucrainenilor”, a adăugat Miron.
Rusia și Ucraina s-au înfruntat adesea cu același echipament militar din epoca sovietică – de la tancuri și vehicule de luptă pentru infanterie până la avioane. Ucraina a pierdut mai puțin de 500 de tancuri de-a lungul conflictului, potrivit unui bilanț realizat de Oryx.

În prezent, Ucraina așteaptă un val de tancuri occidentale avansate, care sunt mai bine echipate decât cele care au dominat câmpul de luptă până acum.

„Pur și simplu nu le pasă”

Chiar și fără echipamente avansate, armata Kievului a reușit totuși să provoace pagube semnificative unora dintre forțele de elită ale Rusiei. O unitate de prestigiu, Armata 1 de tancuri Gărdă, a suferit pierderi grele în mai multe rânduri în timp ce lupta împotriva trupelor ucrainene.

„Rușii nu se pricep foarte bine la utilizarea tancurilor și nici la integrarea tancurilor. Ar fi putut folosi infanteria mecanizată pentru a proteja tancurile, dar se pare că pur și simplu nu le pasă”, a apreciat Miron.

O altă problemă care afectează forța de tancuri a Rusiei a fost lipsa de creativitate sau de manevrabilitate. De pildă, a explicat Edmonds, Rusia are o problemă cu câmpurile de mine, așa cum s-a văzut recent în Vuhledar.

Curățarea unui câmp minat este un proces lent, complicat și organizat care implică mai mulți pași, dar tancurile rusești par să meargă drept prin ele. Unele explodează, altele se retrag sau sunt lovite de rachete ghidate antitanc, iar procesul se repetă atunci când ucrainenii amplasează alte mine.

„Este stupid. Pur și simplu îi vezi făcând asta la nesfârșit”, notează Edmonds.
„Nu văd niciun fel de adaptabilitate la nivel tactic”, a continuat el. Pe de o parte, nu există nicio demonstrație a nivelurilor de pregătire de bază, cum ar fi să știi cum să reacționezi la contact. În plus, rușii nu dau dovadă de inovație, ceea ce expertul atribuie parțial stilului de război al Rusiei – comandamentul de sus în jos, spre deosebire de ceva de genul „ascensiunii” inițiativei de la nivelul inferior, observată în armatele occidentale.

„Ți-ai imagina că în punct vei observa pesemne o mai bună aplicare a manevrei și a armelor combinate”, a spus Edmonds despre tacticile rusești. „Dar eu nu văd asta”.
„Cred că duc un fel de război pentru care nu erau pregătiți, în termeni tactici și operaționali”, a spus Miron. „Au pierdut o mulțime de tancuri. Multe dintre ele – probabil majoritatea – doar din cauza neglijenței. Și tancurile pe care le folosesc nu sunt în niciun fel superioare celor pe care le folosesc ucrainenii”.

Rusia și Ucraina s-au înfruntat adesea folosind același tip de echipament militar din epoca sovietică, de la tancuri și vehicule de luptă de infanterie până la avioane. Ucraina a pierdut mai puțin de 500 de tancuri pe tot parcursul conflictului, potrivit numărătoarei Oryx. Rusia a început cu o forță mai mare de tancuri și, prin urmare, a avut mai mult de pierdut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tancuri #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.