Soloviov, vânat de ucraineni. Vioara întâi a propagandei ruse susține că a scăpat cu viață din Vuhledar

Vladimir Soloviov, cel mai cunoscut prezentator TV din Rusia și propagandistul favorit al Kremlinului, susține că a fost pe front în Vuhledar și a reușit să scape cu viața după ce a fost ținta artileriștilor ucraineni.

Prezentatorul de televiziune Vladimir Soloviov a declarat că a fost atacat în timp ce vizita locația brigăzii 155 a pușcașilor marini ai Forțelor Armate Ruse în apropiere de Vuhledar, în autoproclamata Republică Populară Donețk, notează agenția de presă rusă TASS.

„Focuri intense de artilerie au început în așezarea în care avea loc întâlnirea noastră. Dar nimic, am ieșit din asta. Cred că contraspionajul militar va descoperi cum a aflat inamicul despre mișcările noastre”, a declarat propagandistul rus duminică, în cadrul emisiunii pe care o realizează la postul de televiziune Russia-1.

„După cum s-a dovedit astăzi, a existat o scurgere de informații că eu trebuia să mă aflu în această unitate și am fost vânați. În timp ce vorbeam cu pușcașii marini, au început loviurile, erau corectate de un quadcopter, erau destul de multe lovituri”, a spus el.

Prezentatorul TV a mai spus că Ucraina „din anumite motive, este teribil de fericită”, dar „se bucură în zadar” deoarece Rusia nu pierde soldați de ordinul sutelor.
Propagandistul a fost exceptat de la mobilizarea ordonată de Putin în luna septembrie 2022, după ce Ministerul rus al Apărării a luat decizia de a nu trimite pe front figurile din mass-media rusești care promovează narațiunea oficială a Kremlinului privind războiul din Ucraina, potrivit Insider.

Cu toate acestea, Soloviov a vrut să demonstreze în cadrul emisiunii sale cât de bune și rezistente sunt vestele antiglonț pe care le primesc recruții ruși și a testat una la un poligon de tragere.

Deși susține că armurile de corp pe care le dă Moscova rușilor mobilizați sunt trainice, se pare că jurnalistul pro-Kremlin nu a avut curaj să verifice vesta pe propria piele, ci a folosit un manechin.

De asemenea, Vladimir Soloviov a luat o cască militară pe cap pentru a le demonstra recruților ruși cât de bune sunt, de fapt, echipamentele pe care le primesc, după nenumărate plângeri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Soloviov #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.