Așa va fi mai simplu! Telefoanele iPhone și Android vor folosi același încărcător

04 Oct. 2022, 15:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
04 Oct. 2022, 15:02 // Au Bani //  MD Bani

Parlamentul European şi-a dat marţi acordul final pentru introducerea unui încărcător universal pentru toate dispozitivele mobile din Europa în 2024.

Propunerea de a lansa un încărcător universal a venit după ce utilizatorii de telefoane iPhone şi Android s-au plâns că trebuie să utilizeze încărcătoare diferite pentru telefoanele lor. În timp ce telefoanele iPhone se încarcă prin intermediul unui port de tip Lightning, dispozitivele de tip Android sunt alimentate pe baza unor conectori de tip USB-C, scrie Agerpres.

Astfel, până la sfârşitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele şi camerele digitale vândute în Uniunea Europeană vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB de tip C. Începând cu primăvara anului 2026, obligaţia se va extinde la laptopuri. Noua lege, adoptată marţi în plen cu 602 voturi pentru, 13 împotrivă şi 8 abţineri, face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a reduce deşeurile electronice şi de a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile.

Indiferent de producătorul lor, toate telefoanele mobile noi, tabletele, camerele digitale, căştile şi căştile cu microfon, consolele video portabile şi difuzoarele portabile, cititoarele electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigaţie, căştile intraauriculare şi laptopurile reîncărcabile prin cablu cu fir, care funcţionează cu o putere de alimentare de până la 100 de waţi, vor trebui să fie echipate cu un port USB de tip C.

Toate dispozitivele care permit încărcarea rapidă vor avea acum aceeaşi viteză de încărcare, permiţându-le utilizatorilor să le încarce la fel de repede, indiferent de încărcătorul utilizat, atâta timp cât este compatibil.

Aceste noi obligaţii vor conduce la reutilizarea unui număr mai mare de încărcătoare şi vor ajuta consumatorii să economisească până la 250 de milioane de euro pe an la achiziţiile inutile de încărcătoare. În Uniunea Europeană, încărcătoarele aruncate şi neutilizate reprezintă aproximativ 11.000 de tone de deşeuri electronice pe an.

Consiliul va trebui să aprobe în mod oficial directiva înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării. Ţările Uniunii vor dispune apoi de 12 luni pentru a transpune normele în legislaţia naţională şi de alte 12 luni după sfârşitul perioadei de transpunere pentru a le aplica. Noile norme nu se vor aplica produselor introduse pe piaţă înainte de data aplicării.

29 Iun. 2026, 17:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 17:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.