Așa va fi mai simplu! Telefoanele iPhone și Android vor folosi același încărcător

04 Oct. 2022, 15:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
04 Oct. 2022, 15:02 // Au Bani //  MD Bani

Parlamentul European şi-a dat marţi acordul final pentru introducerea unui încărcător universal pentru toate dispozitivele mobile din Europa în 2024.

Propunerea de a lansa un încărcător universal a venit după ce utilizatorii de telefoane iPhone şi Android s-au plâns că trebuie să utilizeze încărcătoare diferite pentru telefoanele lor. În timp ce telefoanele iPhone se încarcă prin intermediul unui port de tip Lightning, dispozitivele de tip Android sunt alimentate pe baza unor conectori de tip USB-C, scrie Agerpres.

Astfel, până la sfârşitul anului 2024, toate telefoanele mobile, tabletele şi camerele digitale vândute în Uniunea Europeană vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB de tip C. Începând cu primăvara anului 2026, obligaţia se va extinde la laptopuri. Noua lege, adoptată marţi în plen cu 602 voturi pentru, 13 împotrivă şi 8 abţineri, face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a reduce deşeurile electronice şi de a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile.

Indiferent de producătorul lor, toate telefoanele mobile noi, tabletele, camerele digitale, căştile şi căştile cu microfon, consolele video portabile şi difuzoarele portabile, cititoarele electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigaţie, căştile intraauriculare şi laptopurile reîncărcabile prin cablu cu fir, care funcţionează cu o putere de alimentare de până la 100 de waţi, vor trebui să fie echipate cu un port USB de tip C.

Toate dispozitivele care permit încărcarea rapidă vor avea acum aceeaşi viteză de încărcare, permiţându-le utilizatorilor să le încarce la fel de repede, indiferent de încărcătorul utilizat, atâta timp cât este compatibil.

Aceste noi obligaţii vor conduce la reutilizarea unui număr mai mare de încărcătoare şi vor ajuta consumatorii să economisească până la 250 de milioane de euro pe an la achiziţiile inutile de încărcătoare. În Uniunea Europeană, încărcătoarele aruncate şi neutilizate reprezintă aproximativ 11.000 de tone de deşeuri electronice pe an.

Consiliul va trebui să aprobe în mod oficial directiva înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării. Ţările Uniunii vor dispune apoi de 12 luni pentru a transpune normele în legislaţia naţională şi de alte 12 luni după sfârşitul perioadei de transpunere pentru a le aplica. Noile norme nu se vor aplica produselor introduse pe piaţă înainte de data aplicării.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.