Asia Centrală iese precaută din umbra Rusiei

Conducătorii regionali se tem că Kremlinul nu mai este un garant al ordinii și, în cel mai rău caz, s-ar putea transforma într-o amenințare.

În secolul 19, în culmea gloriei sale, imperiul țarist a încălecat Asia Centrală cu cizme de șapte poște. În vremurile sovietice influența Rusiei asupra acestei vaste regiuni a devenit chiar mai puternică. Acum, în mare parte din cauza războiului de cucerire eșuat al lui Vladimir Putin din Ucraina, statele Asiei Centrale ies din umbra Rusiei și-și afirmă independența în moduri nemaivăzute de la prăbușirea comunismului în 1991, arată o analiză semnată de Tony Barber în Financial Times și preluată de Rador.

Toate cele cinci țări – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan – acționează cu prudență. Influența militară, politică, economică și culturală a Rusiei rămâne puternică în regiune. Nu e realist să te aștepți la o realiniere strategică radicală a Asiei Centrale înspre China ori SUA, pentru a nu mai pomeni de UE sau Turcia.

Și nici distanța prudentă pe care conducătorii din Asia Centrală o așează între ei și Putin nu ar trebui să fie confundată cu vreo liberalizare internă. Competiția politică neîngrădită se remarcă prin absență în această regiune dominată de conducători autoritari conservatori. Teama de instabilitate socială a regimurilor e bine întemeiată, după cum stau mărturie protestele violente izbucnite anul acesta în Kazahstan și Uzbekistan. Dat fiind că stăpânesc peste societăți predominant musulmane, autocrații regiunii se tem și de posibila răspândire a islamului militant din Afganistan, după retragerea forțelor americane de acolo în 2021 și capturarea țării de către talibani.

În consecință, dorința de democrație și de integrare în alianțele occidentale vizibilă în foste republici sovietice precum Georgia, Moldova și Ucraina nu se observă și în Asia Centrală. În ciuda acestui fapt, din cauza invaziei lui Putin conducătorii regiunii se tem acum că Rusia nu mai este un garant de încredere al ordinii – ba chiar, în cel mai rău caz, s-ar putea transforma într-o amenințare.

Pe de o parte ei sunt îngrijorați că atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie și, șapte luni mai târziu, proclamarea de către Putin a anexării a patru regiuni ucrainene ar putea prevesti intenții agresive și față de ei. Este în special valabil pentru Kazahstan. E cel mai mare stat din Asia Centrală ca teritoriu, iar populația lui de 19 milioane include și 3 milioane de ruși, concentrați în principal în regiuni nordice vecine cu Rusia.

Atunci când a anunțat dezmembrarea Ucrainei, Putin a făcut și afirmația de rău augur cum că milioane de ruși din afara Rusiei ar fi chipurile hotărâți „să revină la adevărata lor patrie istorică”. Opt ani mai devreme, Putin pusese la îndoială legitimitatea statului kazah, declarând că este în interesul kazahilor „să rămână în lumea rusă extinsă”. Această temă le e foarte dragă multor ultra-naționaliști ruși, cum e și activistul care acum doi ani a amplasat pe ambasada kazahă din Moscova o pancartă cu mesajul: „Kazahstanul de Nord e pământ rusesc”.

Pe de altă parte, dificultățile Rusiei cu războiul ei din Ucraina, susținută puternic de către Vest, fac ca Moscova să pară mai puțin capabilă să mențină stabilitatea în Asia Centrală. Transformarea a fost rapidă. Cu o lună înainte de invadarea Ucrainei, Putin își trimitea trupele în Kazahstan sub auspiciile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), un bloc militar dominat de Rusia, pentru a afirma autoritatea Kremlinului. Măsura a fost dispusă la solicitarea președintelui kazah Kasîim-Jomart Tokaev, care voia să înăbușească o revoltă soldată cu peste 200 de morți.

După invazia rusă din Ucraina e improbabil ca Tokaev să mai repete o asemenea invitație. Dar în septembrie, când au izbucnit ciocniri armate între Kîrgîzstan și Tadjikistan, nici Moscova și nici CSTO nu mai păreau dispuse ori capabile să intervină. De supărare, conducerea kîrgîză a anulat exercițiile militare ale CSTO programate în octombrie.

Nici președintele tadjik, Emomali Rahmon, n-a fost mai bucuros. La o reuniune la nivel înalt Rusia-Asia Centrală el s-a lansat într-o tiradă împotriva lui Putin, acuzându-l că tratează țările regiunii ca și cum ar mai fi încă „parte a fostei URSS”. La rândul său, Uzbekistanul a refuzat luna aceasta o propunere a Moscovei de a constitui împreună cu Rusia și Kazahstan o „uniune a gazelor naturale”.

Liderii Asiei Centrale se străduiesc cât pot să nu supere Rusia prea tare. Departe de a condamna public invazia din Ucraina, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan s-au abținut în martie la un vot ONU pe acest subiect, iar Turkmenistan și Uzbekistan nici măcar n-au participat. Toate cele cinci state urmăresc să nu fie absorbite în vreun bloc militar și să-și conserve independența și stabilitatea.

În deceniul 1860, în timp ce puterea țaristă cucerea Asia Centrală în mare viteză, prințul Aleksandr Gorceakov, ministrul rus de externe, observa într-o circulară trimisă altor puteri europene că „dificultatea cea mai mare constă în a ști când să te oprești”. Însă acum cea mai mare problemă a Rusiei ar putea fi aceea de a găsi o modalitate de a-și conserva influența regională de care se bucură de mai bine de un secol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #influenta #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere