Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova solicită sprijin pentru sectorul agricol

Producătorii de Sfeclă de Zahăr, dezamăgiți de declarația Forța Fermierilor: Tactica „să piară capra vecinului” amenință să distrugă sectorul sfeclei de zahăr

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) își exprimă dezamăgirea și indignarea față de declarațiile recente ale Asociației Forța Fermierilor, pe care le consideră calomnioase, politizate și profund dăunătoare sectorului agricol.

Într-un demers adresat autorităților, Asociația Forța Fermierilor a acuzat Ministerul Agriculturii de favorizarea unor „interese străine”, asociind măsurile de subvenționare a culturii de sfeclă de zahăr cu un presupus „monopol” străin.

Producătorii de sfeclă de zahăr subliniază că aceste afirmații sunt nefondate și ignoră contribuția vitală a celor peste 70 de producători locali, care asigură 100% din necesarul intern de zahăr, creează peste 3.000 de locuri de muncă și aduc anual peste 100 de milioane de lei la bugetul public.

„Declarațiile tendențioase ale Asociației Forța Fermierilor promovează o mentalitate distructivă, bazată pe principiul ‘să piară capra vecinului’, care subminează nu doar unitatea fermierilor moldoveni, ci și viitorul unui sector agricol esențial pentru economia și securitatea alimentară a țării,” se arată în declarația APSZM.

În condițiile unei secete severe care a afectat până la 60% din recoltă în 2024, APSZM atrage atenția asupra necesității subvențiilor pentru alinierea Moldovei la practicile europene, unde fermierii beneficiază de sprijin semnificativ. Lipsa susținerii poate duce la colapsul ramurii și la pierderea competitivității pe piața regională.

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită retragerea acuzațiilor calomnioase și o abordare constructivă, axată pe sprijinirea fermierilor locali și pe identificarea unor soluții sustenabile pentru sectorul agricol.

#zahr #prooducatori #declaratie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul lunii octombrie, o modificare legislativă în domeniul fitosanitar al Turciei a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Analiza economistului Iurie Rija arată că traderii din România, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Republica Moldova pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele, invocând noile cerințe privind trasabilitatea mărfii.

Conform noilor reguli, dacă țara de origine diferă de țara de încărcare, importatorul trebuie să prezinte două documente obligatorii: certificatul fitosanitar original din țara de origine și unul de reexport din țara de tranzit. În cazul Constanței, autoritățile române nu pot elibera acest certificat suplimentar dacă marfa nu intră oficial în regim de import în România. Prin urmare, grânele moldovenești încărcate direct la Constanța nu pot fi direcționate spre porturile turcești. Situația este similară pentru fluxurile prin porturile Reni sau Odesa, unde este necesar un certificat ucrainean de reexport.

În consecință, Constanța – principala poartă de ieșire a cerealelor moldovenești spre Turcia și Orientul Mijlociu – a devenit, temporar, inaccesibilă. O parte dintre traderi redirecționează volumele spre alte destinații, inclusiv UE, însă pierderea pieței turce rămâne resimțită puternic.

Blocajul din comerț a dus la o reechilibrare a pieței interne, în favoarea procesatorilor locali – mori, fabrici de ulei și producători de nutrețuri combinate – care beneficiază acum de o disponibilitate mai mare a materiei prime. În nordul Moldovei, floarea-soarelui se cumpără la circa 9,30 lei/kg, iar în portul Giurgiulești la 9,90 lei/kg. Grâul se tranzacționează între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate. În portul Constanța, prețul pentru floarea-soarelui s-a stabilizat la 590–595 USD/tonă, ceea ce arată că piața regională a absorbit deja efectele schimbării legislative turcești.

Pe lângă barierele birocratice, agricultorii moldoveni și români se confruntă și cu o problemă naturală majoră: ploile abundente. În doar o săptămână, cantitatea de precipitații a depășit 100 mm, adică 18% din norma anuală, ceea ce a blocat combinele pe câmpuri. În nordul țării, peste 50% din suprafețele de floarea-soarelui nu sunt recoltate, în centru rămân nerecoltate circa 20%, iar doar sudul a finalizat campania, dar cu producții mai slabe.

Umiditatea ridicată a semințelor, estimată la 12% față de nivelul optim de 8%, va reduce conținutul de ulei și va genera costuri suplimentare de uscare. Pierderile mecanice la recoltare pot ajunge la 10–15% din totalul recoltei în zonele afectate de soluri grele și umede.

Dacă ploile continuă și recoltarea nu trece de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețurile la floarea-soarelui ar putea urca temporar la 10,5–10,6 lei/kg pentru loturile uscate și curate. În scenariul unei îmbunătățiri a vremii, piața ar putea rămâne stabilă la 9,9–10 lei/kg.