Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova solicită sprijin pentru sectorul agricol

Producătorii de Sfeclă de Zahăr, dezamăgiți de declarația Forța Fermierilor: Tactica „să piară capra vecinului” amenință să distrugă sectorul sfeclei de zahăr

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) își exprimă dezamăgirea și indignarea față de declarațiile recente ale Asociației Forța Fermierilor, pe care le consideră calomnioase, politizate și profund dăunătoare sectorului agricol.

Într-un demers adresat autorităților, Asociația Forța Fermierilor a acuzat Ministerul Agriculturii de favorizarea unor „interese străine”, asociind măsurile de subvenționare a culturii de sfeclă de zahăr cu un presupus „monopol” străin.

Producătorii de sfeclă de zahăr subliniază că aceste afirmații sunt nefondate și ignoră contribuția vitală a celor peste 70 de producători locali, care asigură 100% din necesarul intern de zahăr, creează peste 3.000 de locuri de muncă și aduc anual peste 100 de milioane de lei la bugetul public.

„Declarațiile tendențioase ale Asociației Forța Fermierilor promovează o mentalitate distructivă, bazată pe principiul ‘să piară capra vecinului’, care subminează nu doar unitatea fermierilor moldoveni, ci și viitorul unui sector agricol esențial pentru economia și securitatea alimentară a țării,” se arată în declarația APSZM.

În condițiile unei secete severe care a afectat până la 60% din recoltă în 2024, APSZM atrage atenția asupra necesității subvențiilor pentru alinierea Moldovei la practicile europene, unde fermierii beneficiază de sprijin semnificativ. Lipsa susținerii poate duce la colapsul ramurii și la pierderea competitivității pe piața regională.

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită retragerea acuzațiilor calomnioase și o abordare constructivă, axată pe sprijinirea fermierilor locali și pe identificarea unor soluții sustenabile pentru sectorul agricol.

#zahr #prooducatori #declaratie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina