ASP reclamă un interes sporit din partea politicului față de activitatea instituției, fapt ce i-ar afecta imaginea

Agenția Servicii Publice (ASP) a venit cu un apel la corectitudine și solicită politicienilor să nu admită atragerea instituției în „jocuri politice, indiferent de interesele pe care le propagă”. Mesajul a fost lansat de ASP în contextul interesului sporit în ultima perioadă a actorilor politici pe care-l manifestă către instituție, fapt ce ar discredita întreprinderea prin mesajele distorsionate și incorecte, afirmă Agenția.

„Constatăm un interes sporit în ultima perioadă din partea politicului. Considerăm absolut firesc ca aleșii poporului să monitorizeze și să se intereseze, cu scop de interes public, despre activitatea ASP, inclusiv despre aspectele financiare care au tangență directă cu interesele cetățenilor. Totodată, considerăm inadmisibile declarațiile politice și interpretările eronate care se fac în acest context și care, în mare parte, induc în eroare opinia publică, creând o imagine distorsionată a ASP și a serviciilor prestate de Agenție, aceste acțiuni conducând inevitabil la decredibilizarea instituțiilor de stat”, se arată într-o notă informativă a ASP, citează Realitatea.md.

Astfel, ASP declară că își exprimăm în mod repetat disponibilitatea de a oferi informații corecte oricărei persoane interesate de activitatea instituției, inclusiv instituțiilor mass media și în special politicienilor.

Amintim că, recent, deputatul PAS, Radu Marian a anunțat despre faptul că ASP a lansat o licitație gigantică, în valoare de aproape 500 milioane de lei, pentru procurarea blanchetelor pentru actele de identitate, permise de conducere şi certificate de înmatriculare, pe timp de pandemie, când bugetul public național este unul auster. De asemenea, deputatul a acuzat conducerea ASP că „s-ar grăbi să procure un astfel lot mare de blanchete din considerentul că ar fi cointeresați financiar acum, când este instabilitate politică în țară”. Astfel, a solicitat ASP să oprească licitația pornită.

Drept reacție, ASP a declarat că acest lucru s-a făcut din considerentul evitării riscului de epuizare a stocului, fapt ce ar duce la imposibilitatea de a emite actele respective, precum și din cauza că, achiziționarea, producerea și oferirea acestor bunuri durează de la 6 la 12 luni.

#Agenția Servicii Publice #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.