PAS și-a definitivat lista candidaților și o va depune la CEC. De ce DA încă se gândește

14 Mai 2021, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Mai 2021, 10:23 // Actual //  MD Bani

Fostele componente ale blocului ACUM, PAS și Platforma DA, merg separat la alegerile parlamentare anticipate. Reprezentanții PAS spun că și-au definitivat lista electorală și în scurt timp o vor depune la CEC. De cealaltă parte, reprezentanții Platformei DA resping ideea unui bloc electoral cu PLDM, însă așteaptă ca oamenii profesioniști și integri din echipa fostului premier Filat să se alăture Platformei DA pentru a participa la alegeri pe o listă comună, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții PAS spun că lista electorală pe care o vor depune la CEC este una reprezentativă, pe ea regăsindu-se profesioniști din partid, dar și persoane din afara sferei politice.

„Pe listă se regăsesc toți deputații, garnitura de miniștri care n-a mai ajuns să fie votată. Sunt ai noștri, din partid. Avem și persoane din societatea civilă, din domeniul medical, din diaspora. Avem o listă reprezentativă. Eu am ferma convingere că în următorul Parlament va fi o majoritate proeuropeană foarte puternică formată din cel puțin 58 de deputați autentici proeuropeni”, a spus vicepreședintele PAS Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.

Reprezentanții Platformei DA spun însă că mai operează modificări la lista electorală și resping ideea unui bloc cu PLDM. Potrivit lor, o astfel de construcție politică ar pune în pericol accederea Platformei DA în Parlament.

„A existat această ofertă din partea PLDM, noi discutăm despre asta cam din luna ianuarie, dar nu poate fi vorba despre un bloc electoral dintre Platforma DA și PLDM. Un bloc ar crește foarte mult pragul electoral, nu că ne-am teme de acest lucru, dar sunt riscuri pe care nu vrem să le provocăm. O listă comună – da, și vorbim despre lista Platformei DA”, a spus Ion Terguță, secretarul general al Platformei DA,

Precizăm că, astăzi începe depunerea dosarelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Dosarele pot fi depuse la sediul Comisiei Electorale Centrale până la data de 11 iunie.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.