În luna aprilie au crescut prețurile la cartofi și legume proaspete. S-a scumpit și carnea chiar de era post

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, prețurile medii de consum în luna aprilie 2021 comparativ cu luna aprilie 2020 au crescut cu 2,83%, inclusiv la produse alimentare cu 5,08% și la mărfuri nealimentare cu 3,80%. Totodată, prețurile de consum la serviciile prestate populaţiei s-au redus în aceeași perioadă cu 1,58%.

Preţurile medii de consum în luna aprilie 2021 faţă de luna martie 2021 au crescut cu 1,48%. Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de creșterea preţurilor la produsele alimentare cu 3,18%, la mărfurile nealimentare cu 0,63% și la serviciile prestate populației cu 0,34%.

În luna aprilie s-au scumpit prețurile la: cartofi proaspeți – cu 18,0%, legume proaspete – cu 13,8% (în special: varză – cu 51,0%, tomate – cu 19,0%, castraveți – cu 13,9%, usturoi – cu 13,6%, ceapă uscată – cu 3,9%, bostănoase – cu 3,3%, ciuperci proaspete – cu 2,6%), fructe proaspete – cu 4,0% (în special: fructe exotice – cu 9,8%, citrice – cu 4,8%, struguri – cu 3,5%), uleiuri și grăsimi – cu 3,5% (în special: ulei vegetal – cu 8,1%, alte grăsimi comestibile de origine animală – cu 6,8%, margarină şi alte grăsimi vegetale – cu 4,3%), maioneză, muştar, oţet si alte condimente – cu 3,2%, cereale (grâne) – cu 2,8%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,2% (în special: carne de porc – cu 5,2%, carne de oi – cu 3,3%, carne de vită – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,7%, semifabricate şi produse finite din carne – cu 1,5%), peşte şi conserve din peşte – cu 1,6% (în special: peşte proaspăt sau refrigerat – 3,8%, fructe de mare congelate – cu 1,4%), lapte integral proaspăt – 0,9%, zahăr – 0,8%.

În același timp, prețurile au scăzut la ouă de găină – cu 2,9% și legume rădăcinoase – cu 2,4%.

În aprilie au crescut și prețurile la mărfurile nealimentare precum: combustibili și carburanți – cu 1,6% (în special: benzină – cu 2,8%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 1,8%, motorină – cu 1,2%), echipamente pentru sport, camping și de recreere în aer liber, calculatoare și alte echipamente de procesare a informației, sandalete pentru bărbați, femei, copii, biciclete, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – până la 3,9%.

În aprilie, reduceri de preț s-au înregistrat la încălțăminte de iarnă pentru adulți și copii, îmbrăcăminte din blană naturală pentru adulți până la 4,2%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna aprilie 2021 faţă de luna martie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile transportului aerian de pasageri – cu 11,3%, serviciile turistice interne și internaţionale – cu 4,7% și respectiv cu 2,3%, servicii de conducere auto – cu 3,1%.

#produse alimentare #preturi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.