ASP vine cu precizări suplimentare referitor la achizițiile publice

Din cauza speculațiilor informatțiilot eronate referitor la subiectul procedurii de achiziții ce vizează documente statale, în special a actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare, Agenția de Servicii Publice (ASP) vine cu precizări suplimentare.

Achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în anul 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021. Nemijlocit achiziția va fi realizată în anii 2022-2023, cu alocarea sumelor necesare în bugetele ASP pentru anii 2022 și 2023, necesare pentru realizarea contractului respectiv, încheiat în rezultatul licitației publice. Subliniem faptul, că pentru a evita o eventuală îndatorare financiară a ASP, procedura de achiziție include clauze contractuale obligatorii privind efectuarea achitărilor cu producătorii – doar după perfectarea documentelor de către ASP. În același timp, având în vedere că ASP este o instituție publică și își desfășoară activitatea în baza autonomiei financiare (potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP), mijloacele financiare pentru achiziționarea blanchetelor urmează să fie alocate din bugetul ASP, se arată în comunicatul ASP.

Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021, este argumentată din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor respective include un ansamblu de activități ce urmează să fie derulate în cadrul unui termen îndelungat, de cel puțin 12 luni calendaristice (proceduri de achiziție, proceduri de implementare și confecționare a blanchetelor, configurarea și corelarea întregului sistem tehnologic de confecționare și personalizare a documentelor cu toate procesele tehnice aferente și alte activități conexe).

Întru utilizarea resurselor externe şi informarea mediului de afaceri din exterior, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, ASP a publicat Anunţul de intenţie şi Anunțul de participare privind achiziția publică a bunurilor nominalizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română și limba engleză. Actele nominalizate pot fi accesate pe link-urile:

-Anunț de intenție în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:237115-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:240111-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba engleză: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:252051-2021:TEXT:EN:HTML&src=0

Cerințele și sarcinile tehnice, înaintate în cadrul unor asemenea licitații, sunt elaborate în baza standardelor internaționale (ICAO DOC 9303, ISO 7816, ISO 14443, ISO 15417 etc.), fiind aplicabile documentelor de înregistrare, documentelor de călătorie și actelor de identitate.

Pachetul de documente aferent acestei licitații a fost solicitat de către 4 operatori economici:

Certsign (România);
Tipo Direct (Moldova);
Garsu Pasaulis (Lituania);
Muhlbauer (Germania).

La data de 24.06.2021, ora 15:00, prin platforma SIA RSAP (MTender), a avut loc deschiderea ofertelor la procedura de achiziţie publică nominalizată. Potrivit informaţiei plasate pe platforma SIA RSAP (MTender), la concurs au depus ofertele 3 operatori economici:

Certsign (România);
ANY BiztonsagiNyomdaNyrt (Ungaria);
Garsu Pasaulis (Lituania).

Conform procedurilor de achiziții publice, ASP a inițiat deja examinarea ofertelor depuse.

Comparația licitațiilor din anul 2012 și din anul 2017:

În anul 2012 a fost organizată licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000 de carnete). Această licitație a fost organizată, în premieră, nu de către o autoritate contractantă (ÎS ”CRIS ”Registru”), dar de către Ministerul Finanțelor care nu era beneficiarul blanchetelor. Beneficiarii blanchetelor au fost ÎS ”CRIS ”Registru”, Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În rezultatul licitației, organizate de către Ministerul Finanțelor, compania ”Gemalto” SA a devenit câștigătoare cu una din cele mai scumpe oferte. Prețul acceptat de către Ministerul Finanțelor a constituit 5,90 euro pentru fiecare carnet de pașaport al cetățeanului RM (pe când prețul minim propus de compania ”Oberthur Technologies” a fost de 4,7 euro).

Neavând un alt temei conform legislației cu privire la achiziții, în baza Hotărârii Guvernului nr.776/2012 ” cu privire la împuternicirea Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” pentru semnarea contractului privind achiziţionarea carnetelor de paşapoarte cu cip integrat, această întreprindere a fost împuternicită să negocieze și să semneze contractul cu câștigătorul licitației (”Gemalto” SA).

Această licitație și organizarea executării contractului a durat circa 3 ani. Procedura licitației a avut loc în anii 2011-2012, contractul a fost senat în anul 2013, iar prima livrare a fost efectuată la sfârșitul anului 2014.

În anul 2017 ÎS ”CRIS ”Registru” a organizat licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000), cu aceleași cerințe tehnice față de carnete. În cadrul licitației au participat 4 companii, inclusiv ”Garsu Pasaulis” și ”Gemalto” SA.

De menționat, că la această licitație compania ”Gemalto” SA a înaintat oferta cu prețul mai mic (3,85 euro) decât oferta ”Gemalto” SA din 2012. Dar în rezultatul licitației oferta companiei UAB ”Garsu Pasaulis” cu prețul de 3,60 euro pentru fiecare carnet de pașaport a fost recunoscută ca oferta câștigătoare.

ASP respinge toate insinuările şi suspiciunile precum că în procesul menţionat ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri. Venim şi pe această cale cu solicitarea către toţi acei interesaţi de activitatea ASP să se abţină de la speculaţii. ASP își rezervă dreptul să se adreseze în instanță de judecată pentru a apăra imaginea instituției.

Agenția Servicii Publice este deschisă pentru a oferi orice informaţii veridice despre activitatea sa şi mizează pe corectitudinea tuturor celor care sunt interesaţi de respectivele informaţii.

#documente statale #blanchete #precizări #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.