ASP vine cu precizări suplimentare referitor la achizițiile publice

28 Iun. 2021, 13:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Iun. 2021, 13:28 // Actual //  MD Bani

Din cauza speculațiilor informatțiilot eronate referitor la subiectul procedurii de achiziții ce vizează documente statale, în special a actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare, Agenția de Servicii Publice (ASP) vine cu precizări suplimentare.

Achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în anul 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021. Nemijlocit achiziția va fi realizată în anii 2022-2023, cu alocarea sumelor necesare în bugetele ASP pentru anii 2022 și 2023, necesare pentru realizarea contractului respectiv, încheiat în rezultatul licitației publice. Subliniem faptul, că pentru a evita o eventuală îndatorare financiară a ASP, procedura de achiziție include clauze contractuale obligatorii privind efectuarea achitărilor cu producătorii – doar după perfectarea documentelor de către ASP. În același timp, având în vedere că ASP este o instituție publică și își desfășoară activitatea în baza autonomiei financiare (potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP), mijloacele financiare pentru achiziționarea blanchetelor urmează să fie alocate din bugetul ASP, se arată în comunicatul ASP.

Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021, este argumentată din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor respective include un ansamblu de activități ce urmează să fie derulate în cadrul unui termen îndelungat, de cel puțin 12 luni calendaristice (proceduri de achiziție, proceduri de implementare și confecționare a blanchetelor, configurarea și corelarea întregului sistem tehnologic de confecționare și personalizare a documentelor cu toate procesele tehnice aferente și alte activități conexe).

Întru utilizarea resurselor externe şi informarea mediului de afaceri din exterior, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, ASP a publicat Anunţul de intenţie şi Anunțul de participare privind achiziția publică a bunurilor nominalizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română și limba engleză. Actele nominalizate pot fi accesate pe link-urile:

         -Anunț de intenție în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:237115-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:240111-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba engleză: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:252051-2021:TEXT:EN:HTML&src=0

Cerințele și sarcinile tehnice, înaintate în cadrul unor asemenea licitații, sunt elaborate în baza standardelor internaționale (ICAO DOC 9303, ISO 7816, ISO 14443, ISO 15417 etc.), fiind aplicabile documentelor de înregistrare, documentelor de călătorie și actelor de identitate.

Pachetul de documente aferent acestei licitații a fost solicitat de către 4 operatori economici:

  • Certsign (România);
  • Tipo Direct (Moldova);
  • Garsu Pasaulis (Lituania);
  • Muhlbauer (Germania).

La data de 24.06.2021, ora 15:00, prin platforma SIA RSAP (MTender), a avut loc deschiderea ofertelor la procedura de achiziţie publică nominalizată. Potrivit informaţiei plasate pe platforma SIA RSAP (MTender), la concurs au depus ofertele 3 operatori economici:

  • Certsign (România);
  • ANY BiztonsagiNyomdaNyrt (Ungaria);
  • Garsu Pasaulis (Lituania).

Conform procedurilor de achiziții publice, ASP a inițiat deja examinarea ofertelor depuse.

Comparația licitațiilor din anul 2012 și din anul 2017:

În anul 2012 a fost organizată licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000 de carnete). Această licitație  a fost organizată, în premieră, nu de către o autoritate contractantă (ÎS ”CRIS ”Registru”), dar de către Ministerul Finanțelor care nu era beneficiarul blanchetelor. Beneficiarii blanchetelor au fost  ÎS ”CRIS ”Registru”, Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În rezultatul licitației, organizate de către Ministerul Finanțelor, compania ”Gemalto” SA a devenit câștigătoare cu una din cele mai scumpe oferte. Prețul acceptat de către Ministerul Finanțelor a constituit 5,90 euro pentru fiecare carnet de pașaport al  cetățeanului RM (pe când prețul minim propus de compania ”Oberthur Technologies” a fost de 4,7 euro).

Neavând un alt temei conform legislației cu privire la achiziții, în baza Hotărârii Guvernului nr.776/2012 ” cu privire la împuternicirea Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” pentru semnarea contractului privind achiziţionarea carnetelor de paşapoarte cu cip integrat, această întreprindere a fost împuternicită să negocieze și să semneze contractul cu câștigătorul licitației (”Gemalto” SA).

Această licitație și organizarea executării contractului a durat circa 3 ani. Procedura licitației a avut loc în anii 2011-2012, contractul a fost senat în anul 2013, iar prima livrare a fost efectuată la sfârșitul anului 2014.

În anul 2017 ÎS ”CRIS ”Registru” a organizat licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000), cu  aceleași cerințe tehnice față de carnete. În cadrul licitației au participat 4 companii, inclusiv ”Garsu Pasaulis” și ”Gemalto” SA.

 De menționat, că la această licitație compania ”Gemalto” SA a înaintat oferta cu prețul mai mic (3,85 euro) decât oferta ”Gemalto” SA din 2012. Dar în rezultatul licitației oferta  companiei UAB ”Garsu Pasaulis” cu prețul de 3,60 euro pentru fiecare carnet de pașaport a fost recunoscută ca oferta câștigătoare.

ASP respinge toate insinuările şi suspiciunile precum că în procesul menţionat ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri. Venim şi pe această cale cu solicitarea către toţi acei interesaţi de activitatea ASP să se abţină de la speculaţii. ASP își rezervă dreptul să se adreseze în instanță de judecată pentru a apăra imaginea instituției.

Agenția Servicii Publice este deschisă pentru a oferi orice informaţii veridice despre activitatea sa şi mizează pe corectitudinea tuturor celor care sunt interesaţi de respectivele informaţii.

09 Sept. 2026, 17:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Sept. 2026, 17:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Moscova le propune țărilor europene să reia achizițiile de gaz rusesc, în contextul creșterii prețurilor pe piața europeană și al dificultăților privind umplerea depozitelor pentru sezonul rece. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că Europa ar putea utiliza inclusiv conducta Nord Stream, afirmând că una dintre liniile acesteia ar fi încă funcțională.

„Din punctul de vedere al bunului-simț, europenii ar fi putut demult să folosească Nord Stream. O conductă rămâne funcțională și poate fi pornită într-o singură noapte”, a declarat Peskov.

El a mai spus că Europa ar trebui să caute surse mai ieftine de energie, indicând gazul rusesc drept una dintre variante. Potrivit lui Peskov, ar putea fi vorba atât despre gaz livrat prin conducte, cât și despre gaz natural lichefiat.

Declarațiile au fost făcute după ce prețurile gazelor pe bursa europeană au depășit 950 de dolari pentru o mie de metri cubi, pentru prima dată din decembrie 2022. Peskov susține însă că actualul nivel al prețurilor nu reprezintă un record și că în perioada următoare ar putea fi înregistrate valori și mai mari. El a invocat dificultățile Europei de a-și umple depozitele subterane de gaze înainte de venirea iernii.

„Chiar și dacă vor atinge ritmul maxim de injectare, nu vor reuși să facă acest lucru până la venirea iernii. Acest lucru arată că nivelul actual al prețurilor la gaze nu este unul record. Recordurile urmează să fie stabilite”, a afirmat reprezentantul Kremlinului.

Peskov a acuzat, de asemenea, statele europene că își afectează economia și consumatorii prin achiziționarea gazelor de pe piața spot, despre care afirmă că ar fi mai scumpe decât gazul rusesc livrat prin conducte.

Europa și-a redus semnificativ dependența de gazul rusesc după începutul războiului din Ucraina și și-a diversificat sursele de aprovizionare, inclusiv prin importuri din Norvegia, Statele Unite și Algeria.