Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

#stanga nistrului #pomusoare #producatori autohtoni #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija constată o schimbare în structura exporturilor de cereale ale Republicii Moldova în luna mai. Deși exporturile totale au crescut atât ca volum, cât și ca valoare, motorul acestui avans nu a mai fost grâul, ci porumbul, care și-a majorat livrările cu aproape 75%. Analiza mai arată că Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, în timp ce Libanul a dispărut complet din topul importatorilor de porumb, locul său fiind preluat de state europene.

În luna mai 2026, Republica Moldova a exportat 176.000 de tone de cereale în valoare de 700,2 milioane de lei, cu 7% mai mult cantitativ și cu 8,9% mai mult valoric față de aprilie. Creșterea a fost determinată de revenirea puternică a exporturilor de porumb, în timp ce livrările de grâu au scăzut cu aproape 10%.

Potrivit economistului, grâul a rămas principala cultură exportată, cu 115.867 de tone, însă ponderea sa în totalul exporturilor de cereale s-a redus de la 78% în aprilie la aproape 66% în mai. În schimb, exporturile de porumb au urcat de la 34.300 la aproape 60.000 de tone, ajungând să reprezinte peste o treime din întregul volum exportat.

O schimbare s-a produs și pe harta destinațiilor de export. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc și a depășit România, care și-a redus constant ponderea în ultimele luni. În același timp, Libanul, care în martie și aprilie absorbea peste jumătate din exporturile de porumb ale Moldovei, a dispărut complet din lista cumpărătorilor. Locul său a fost preluat de Grecia, Italia și Turcia, iar Marea Britanie și Țările de Jos (Marea Britanie și Țările de Jos sunt jurisdicții offshore n.a) au intrat, de asemenea, în rândul importatorilor.

Analiza relevă și apropierea prețurilor dintre cele două culturi. Prețul mediu al grâului a crescut cu 2,3%, până la 3.943 de lei pe tonă, în timp ce porumbul s-a ieftinit ușor, la 4.045 de lei pe tonă. Astfel, diferența de preț dintre cele două produse s-a redus de la 251 de lei pe tonă în aprilie la doar 102 lei în mai.

La nivelul companiilor exportatoare, Rusagro-Prim SRL și-a consolidat poziția de lider atât la exportul de grâu, cât și la cel de porumb. În cazul grâului, compania a ajuns să controleze aproape 30% din exporturi, iar la porumb peste 41% din volumul total livrat peste hotare.

În concluzie, Iurie Rija apreciază că luna mai marchează o schimbare de tendință pentru exporturile de cereale ale Republicii Moldova. Dacă în primele luni ale anului grâul domina categoric piața, acum porumbul revine, iar exportatorii își diversifică piețele de desfacere. Potrivit economistului, următoarele luni vor arăta dacă această reorientare către cumpărătorii europeni reprezintă o tendință de durată sau doar un fenomen temporar înaintea noului sezon agricol.