Audit la Energocom: pierderi de peste 300 milioane lei și risc de nerecuperare a costurilor pentru gazele stocate

19 Nov. 2025, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2025, 16:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Societatea pe Acțiuni „Energocom” a înregistrat în 2023 pierderi de 315,5 milioane de lei din cauza stabilirii prețului de vânzare a gazelor naturale sub costurile reale, arată raportul Curții de Conturi pentru perioada 2021–2023 care a fost examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice. În 2021 și 2022, societatea a raportat profituri nete din activitatea de furnizare a gazelor naturale de aproape 354 mii de lei și, respectiv, 100,7 milioane de lei.

Auditul evidențiază mai multe probleme în gestionarea gazelor naturale: stocul de securitate în valoare de aproximativ 541,4 milioane de lei este ținut fără reglementări clare, existând riscuri privind integritatea cantitativă și calitativă; dosarele de achiziții nu au fost păstrate integral; iar costurile stocurilor ar putea să nu fie recuperate din cauza unor litigii în curs. De asemenea, procesul de creare și menținere a stocului nu a fost în totalitate transparent și nu asigură o evidență completă a tranzacțiilor.

Raportul menționează și creanțele cesionate de la S.A. „Termoelectrica” în valoare de aproximativ 1,33 miliarde de lei, care nu au fost evaluate corespunzător în contabilitate, iar rambursarea lor a fost întârziată din cauza semnării tardive a graficului de eșalonare. De asemenea, filialele externe, inclusiv „Energocom Gas & Power” S.R.L. din România, nu au avut un impact semnificativ asupra activității societății, evidențiind necesitatea reevaluării strategiilor operaționale și financiare.

În ceea ce privește energia electrică, prețurile nereglementate au fost stabilite conform reglementărilor interne, iar compania a înregistrat profit net de 81,5 milioane de lei între 2021 și 2023: 2,9 milioane de lei în 2021, 20,8 milioane de lei în 2022 și 57,8 milioane de lei în 2023.

Curtea de Conturi a prezentat o serie de recomandări pentru remedierea situațiilor constatate, printre care reglementarea gestionării dosarelor de achiziții, consolidarea sistemelor informaționale pentru a integra datele contabile și de trading, aplicarea standardelor internaționale pentru reevaluarea stocurilor de gaze naturale, monitorizarea creanțelor și activității filialelor externe. Societatea a acceptat recomandările și urmează să implementeze măsurile necesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!