Auditul Moldovagaz. Acuzații scandaloase. Tofilat: Chetraru și Lupu au servit regimului lui Plahotniuc

Curtea de Conturi urmează să facă un audit al companiilor din domeniul gazului indiferent de participația statului, inclusiv la Moldovagaz. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat spune că acest audit ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește conducerea Curții de Conturi.

Mă refer aici la dl Lupu și la dl Chetraru, care au deservit regimul lui Plahotniuc, în cazul dlui Chetraru mai este și un conflict de interese, căci are rude care activează în sectorul gazelor. Poate este cazul mai întâi să schimbăm conducerea acestei instituții ca să avem, într-adevăr, o atitudine obiectivă, în al doilea rând, mi-e greu să spun care este nivelul de pregătire al specialiștilor și, mai ales, de remunerare, care este motivația lor, pentru că atunci când tu ai specialiști plătiți cu 7-8 mii de lei și el semnează o hârtie sau ascunde alta și-și face salariu pe 10 ani, este destul de complicat să te aștepți la un rezultat obiectiv”, a declarat Tofilat.

Expertul în energetică se întreabă retoric într-un interviu pentru Radio Europa Liberă „de ce s-a mers pe lege specială, de ce nu s-a modificat legea de bază a Curții de Conturi? Spre exemplu, dacă noi vrem să facem audit după anul 2022, de exemplu, în 2023, în 2024, iarăși să facem o lege specială nouă? Nu-mi este clar, deci la partea de comunicare totuși rămân lacune. Regretabil, dar asta este”.

Depurații au votat auditarea de Curtea de Conturi a investițiilor și cheltuielilor capitale în sectorul gazelor naturale. Iar entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi.

#gaz #audit #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.