Auditul Moldovagaz. Acuzații scandaloase. Tofilat: Chetraru și Lupu au servit regimului lui Plahotniuc

Curtea de Conturi urmează să facă un audit al companiilor din domeniul gazului indiferent de participația statului, inclusiv la Moldovagaz. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat spune că acest audit ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește conducerea Curții de Conturi.

Mă refer aici la dl Lupu și la dl Chetraru, care au deservit regimul lui Plahotniuc, în cazul dlui Chetraru mai este și un conflict de interese, căci are rude care activează în sectorul gazelor. Poate este cazul mai întâi să schimbăm conducerea acestei instituții ca să avem, într-adevăr, o atitudine obiectivă, în al doilea rând, mi-e greu să spun care este nivelul de pregătire al specialiștilor și, mai ales, de remunerare, care este motivația lor, pentru că atunci când tu ai specialiști plătiți cu 7-8 mii de lei și el semnează o hârtie sau ascunde alta și-și face salariu pe 10 ani, este destul de complicat să te aștepți la un rezultat obiectiv”, a declarat Tofilat.

Expertul în energetică se întreabă retoric într-un interviu pentru Radio Europa Liberă „de ce s-a mers pe lege specială, de ce nu s-a modificat legea de bază a Curții de Conturi? Spre exemplu, dacă noi vrem să facem audit după anul 2022, de exemplu, în 2023, în 2024, iarăși să facem o lege specială nouă? Nu-mi este clar, deci la partea de comunicare totuși rămân lacune. Regretabil, dar asta este”.

Depurații au votat auditarea de Curtea de Conturi a investițiilor și cheltuielilor capitale în sectorul gazelor naturale. Iar entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi.

#gaz #audit #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.