Auditul Moldovagaz prins în „ghearele” corupției. CNA: Nu sunt stabiliți clar factorii ce urmează a fi auditați

29 Dec. 2021, 11:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2021, 11:34 // Actual //  bani.md

Centrul Național Anticorupție a expertizat legea care prevede auditul internațional al companiei Moldovagaz și spune că legea nu stabilește exact care sunt acești “factori finali” ce urmează a fi supuși auditului independent.

Această ambiguitate privind cercul subiecților vizați de audit, ar putea duce la apariția riscurilor de corupție aferente proceselor descrise în actul normativ. În acest sens, CNA recomandă autorului proiectului să delimiteze clar și fără echivoc cercul entităților auditate”.

Totodată, autorii expertizei susțin că Proiectul denotă carențe și la capitolul procedurii de selectare a companiei care va efectua auditul. Stipulările neclare despre procedura de achiziție publică a serviciului de audit pot crea riscuri de corupție și incidente de integritate din partea funcționarilor de la Agenția Proprietății Publice, responsabilă de implementarea normei.

Chiar dacă textul proiectului este coerent și nu au fost identificate norme contradictorii sau conflicte între prevederi și reglementările altor acte normative în vigoare, Proiectul întrunește doar parțial rigorile de tehnică legislativă și transparență decizională, iar acestea sunt condiții primordiale în promovarea oricărui act normativ, spun experții CNA. Prin urmare, CNA recomandă autorilor anexarea la materialele dosarului de însoțire a proiectului a protocolului de negocieri privind reglementarea problemelor din domeniul gazelor naturale.

La sfârșitul lunii octombrie, secretarul de presă al Gazprom, Serghei Cuprianov spunea că datoria Moldovagaz față de concernul rus este de 403 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

La 30 octombrie după ce Moldovagaz a semnat contractul de livrare a gazelor cu Gazprom a fost semnat și un protocol. În document nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului internațional.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara după semnarea contractului de livrarea gazului că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

 

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!