Auditul Moldovagaz prins în „ghearele” corupției. CNA: Nu sunt stabiliți clar factorii ce urmează a fi auditați

Centrul Național Anticorupție a expertizat legea care prevede auditul internațional al companiei Moldovagaz și spune că legea nu stabilește exact care sunt acești “factori finali” ce urmează a fi supuși auditului independent.

Această ambiguitate privind cercul subiecților vizați de audit, ar putea duce la apariția riscurilor de corupție aferente proceselor descrise în actul normativ. În acest sens, CNA recomandă autorului proiectului să delimiteze clar și fără echivoc cercul entităților auditate”.

Totodată, autorii expertizei susțin că Proiectul denotă carențe și la capitolul procedurii de selectare a companiei care va efectua auditul. Stipulările neclare despre procedura de achiziție publică a serviciului de audit pot crea riscuri de corupție și incidente de integritate din partea funcționarilor de la Agenția Proprietății Publice, responsabilă de implementarea normei.

Chiar dacă textul proiectului este coerent și nu au fost identificate norme contradictorii sau conflicte între prevederi și reglementările altor acte normative în vigoare, Proiectul întrunește doar parțial rigorile de tehnică legislativă și transparență decizională, iar acestea sunt condiții primordiale în promovarea oricărui act normativ, spun experții CNA. Prin urmare, CNA recomandă autorilor anexarea la materialele dosarului de însoțire a proiectului a protocolului de negocieri privind reglementarea problemelor din domeniul gazelor naturale.

La sfârșitul lunii octombrie, secretarul de presă al Gazprom, Serghei Cuprianov spunea că datoria Moldovagaz față de concernul rus este de 403 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

La 30 octombrie după ce Moldovagaz a semnat contractul de livrare a gazelor cu Gazprom a fost semnat și un protocol. În document nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului internațional.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara după semnarea contractului de livrarea gazului că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#audit #Moldovagaz #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul prezentat de autorități reprezintă „un act de sfidare” în adresa FMI, nu un document de politici responsabile. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu pentru publicația ZIUA.

Potrivit lui Ioniță, Guvernul a venit cu proiectul de buget înaintea misiunii FMI, asumându-și un deficit de 5,5% din PIB, pe care expertul îl califică drept „catastrofal”. „Este un buget deplasat, cu cheltuieli care nu au nicio legătură cu realitatea și care, din start, nu va fi realizat. Investițiile sunt sub orice limită, iar mesajul transmis FMI este unul de batjocură”, a spus economistul.

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de Ioniță ține de facilitățile fiscale, despre care susține că au scăpat complet de sub control. Republica Moldova ar avea peste 100 de facilități fiscale, multe dintre ele introduse fără analiză de impact și fără transparență. Estimările IDIS „Viitorul” arată că acestea costă bugetul de stat cel puțin 25 de miliarde de lei anual, o sumă mai mare decât deficitul bugetar.

„Nu suntem împotriva facilităților fiscale, dar nimeni nu știe care sunt ele, cât costă fiecare și cine beneficiază. Cerem un lucru simplu: lista completă a facilităților să fie publicată anual în buget, cu impactul fiecăreia. Altfel, nu putem vorbi de administrarea banilor publici”, a subliniat Ioniță. În lipsa acestor date, susține expertul, deciziile devin manipulare politică și campanie electorală, nu politici economice fundamentate.

Economistul avertizează că, în timp ce Guvernul discută cu FMI, apar noi inițiative legislative care introduc facilități fiscale suplimentare, fără costuri estimate și fără a preciza ce beneficii economice vor genera. „Dacă o facilitate costă 200–250 de milioane de lei, trebuie să știm ce obținem în schimb: locuri de muncă, investiții, creștere economică. Altfel, aruncăm bani pe fereastră”, a explicat Ioniță.

În acest context, expertul se declară sceptic că relațiile cu FMI vor fi restabilite. Deși Guvernul mizează pe sprijinul Uniunii Europene, datele bugetare arată o scădere drastică a granturilor externe, atât în anul curent, cât și pentru anul viitor. „Guvernul recunoaște deja că nu vin granturile planificate, iar pe 2026 ele sunt tăiate aproape la jumătate. La credite externe stăm la fel de prost”, afirmă Ioniță.

Consecința directă este creșterea dependenței de împrumuturile interne, contractate la dobânzi foarte mari. „Cercul se închide: fără FMI, cu sprijin extern incert, Guvernul se împrumută masiv pe intern, la costuri exorbitante”, avertizează economistul.

Ioniță subliniază că sprijinul extern nu vine automat. „Uniunea Europeană nu îți toarnă banii în Piața Marii Adunări Naționale. Ai proiecte — primești bani. N-ai proiecte, n-ai finanțare.” El a dat exemplul căii ferate, care funcționează la sub 3% din capacitate, fără o viziune clară de reabilitare, deși investițiile necesare ar ajunge la circa 700 milioane de euro.

În lipsa unei strategii coerente și a reformelor cerute de FMI, Republica Moldova riscă să intre într-o criză fiscală profundă. „Un deficit de peste 5% nu se vede imediat, dar în 2–3 ani duce sigur la incapacitate de plată. FMI nu poate susține un guvern care sare cu capul înainte de la etajul zece”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.