Auditul Moldovagaz prins în „ghearele” corupției. CNA: Nu sunt stabiliți clar factorii ce urmează a fi auditați

Centrul Național Anticorupție a expertizat legea care prevede auditul internațional al companiei Moldovagaz și spune că legea nu stabilește exact care sunt acești “factori finali” ce urmează a fi supuși auditului independent.

Această ambiguitate privind cercul subiecților vizați de audit, ar putea duce la apariția riscurilor de corupție aferente proceselor descrise în actul normativ. În acest sens, CNA recomandă autorului proiectului să delimiteze clar și fără echivoc cercul entităților auditate”.

Totodată, autorii expertizei susțin că Proiectul denotă carențe și la capitolul procedurii de selectare a companiei care va efectua auditul. Stipulările neclare despre procedura de achiziție publică a serviciului de audit pot crea riscuri de corupție și incidente de integritate din partea funcționarilor de la Agenția Proprietății Publice, responsabilă de implementarea normei.

Chiar dacă textul proiectului este coerent și nu au fost identificate norme contradictorii sau conflicte între prevederi și reglementările altor acte normative în vigoare, Proiectul întrunește doar parțial rigorile de tehnică legislativă și transparență decizională, iar acestea sunt condiții primordiale în promovarea oricărui act normativ, spun experții CNA. Prin urmare, CNA recomandă autorilor anexarea la materialele dosarului de însoțire a proiectului a protocolului de negocieri privind reglementarea problemelor din domeniul gazelor naturale.

La sfârșitul lunii octombrie, secretarul de presă al Gazprom, Serghei Cuprianov spunea că datoria Moldovagaz față de concernul rus este de 403 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

La 30 octombrie după ce Moldovagaz a semnat contractul de livrare a gazelor cu Gazprom a fost semnat și un protocol. În document nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului internațional.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara după semnarea contractului de livrarea gazului că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#audit #Moldovagaz #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.