Australienii au de astăzi dreptul legal de a se deconecta de la telefoane şi e-mail-uri, după orele de program

O lege cu privire la dreptul australienilor de a ignora telefoanele, email-urile şi mesajele text venite de la şefi în afara orelor de program, care a fost adoptată în luna februarie, a intrat luni în vigoare pentru companiile medii şi cele mari, transmite AFP.

„Astăzi este o zi istorică pentru salariaţi”, a salutat preşedintele Australian Council of Trade Unions, Michele O’Neil. Acesta a adăugat că australienii vor putea „petrece mai mult timp cu cei apropiaţi fără stresul că sunt obligaţi să răspundă constant la apelurile şi mesajele în interes de serviciu considerate nerezonabile”.

În virtutea noii legi, salariaţii vor putea de acum înainte să refuze să „monitorizeze, citească sau să răspundă” la solicitările angajatorilor în afara orelor normale de muncă.

Legea a fost, însă, primită cu răceală de patronat

„Legea referitoare la ‘Dreptul a se deconecta’ a fost adoptată precipitat, este prost concepută şi creează confuzie”, a apreciat Australian Industry Group, una din cele mai importante organizaţii patronale din Australia. „Angajatorii şi angajaţii nu vor fi siguri când anume pot accepta sau efectua apeluri în afara orelor de muncă pentru a propune efectuarea de ore suplimentare”, a adăugat organizaţia patronală.

Legea din Australia este similară cu altele din unele ţări din Europa şi America Latină. Dreptul de deconectare a intrat în vigoare în Franţa în 2017, în Spania în 2018 şi în Belgia în 2022.

Studiile arată că dreptul de a se deconecta este unul care este benefic pentru angajaţi, susţine Chris Wright, profesor la Universitatea din Sydney.

„Existenţa unei măsuri care reface, într-o anumită măsură, graniţa dintre viaţa profesională şi cea personală a oamenilor este un lucru pozitiv, cu siguranţă pentru angajaţi, dar şi pentru angajatori”, a apreciat Chris Wright, în special în sectoarele care încarcă să atragă noi angajaţi.

Legea adoptată în luna februarie în Australia a intrat luni în vigoare pentru companiile medii şi mari. Firmele mici, cu mai puţin de 15 salariaţi, au obţinut un răgaz suplimentar şi vor fi obligate să aplice această lege începând din data de 26 august 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#e-mail #telefon #deconectare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.