Austriecii scârșnesc din dinți! Se opun aderării Ucrainei în UE

Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP.

Schallenberg consideră că este necesar ca UE să-şi consolideze relaţiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă ”flexibilitate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat săptămâna trecută optimsmul faţă de o aderare a ţării sale la Uniune.
Ucraina ar putea obține statulul de ţară candidată la aderarea la UE ”în săptămânile viitoare”, îşi exprima el speranţa.

Obţinerea statului de ţară candidată la aderarea la UE este, în prncipiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulţi ani.

În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective – un lucru dificil de demonstrat de către o ţară aflată în război.

Reacția Ucrainei
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că Ucraina este dezamăgită de faptul că Austria se opune aderării țării la UE.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, astfel de declarații ignoră faptul că marea majoritate a populației țărilor fondatoare ale UE susține aderarea Ucrainei.
Pentru obținerea statutului de ţară candidată la aderarea la UE este necesar acordul unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective, lucru greu de obținut pentru un stat aflat în război.

#austria #Kiev #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.