Austriecii scârșnesc din dinți! Se opun aderării Ucrainei în UE

Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP.

Schallenberg consideră că este necesar ca UE să-şi consolideze relaţiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă ”flexibilitate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat săptămâna trecută optimsmul faţă de o aderare a ţării sale la Uniune.
Ucraina ar putea obține statulul de ţară candidată la aderarea la UE ”în săptămânile viitoare”, îşi exprima el speranţa.

Obţinerea statului de ţară candidată la aderarea la UE este, în prncipiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulţi ani.

În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective – un lucru dificil de demonstrat de către o ţară aflată în război.

Reacția Ucrainei
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că Ucraina este dezamăgită de faptul că Austria se opune aderării țării la UE.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, astfel de declarații ignoră faptul că marea majoritate a populației țărilor fondatoare ale UE susține aderarea Ucrainei.
Pentru obținerea statutului de ţară candidată la aderarea la UE este necesar acordul unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective, lucru greu de obținut pentru un stat aflat în război.

#austria #Kiev #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.