Austriecii scârșnesc din dinți! Se opun aderării Ucrainei în UE

Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg se opune acordării Ucrainei statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP.

Schallenberg consideră că este necesar ca UE să-şi consolideze relaţiile cu Ucraina, însă nu printr-o aderare, ci prin mai multă ”flexibilitate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat săptămâna trecută optimsmul faţă de o aderare a ţării sale la Uniune.
Ucraina ar putea obține statulul de ţară candidată la aderarea la UE ”în săptămânile viitoare”, îşi exprima el speranţa.

Obţinerea statului de ţară candidată la aderarea la UE este, în prncipiu, un proces complex, care durează de obicei mai mulţi ani.

În afară de acest lucru, este necesar un acord unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective – un lucru dificil de demonstrat de către o ţară aflată în război.

Reacția Ucrainei
Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că Ucraina este dezamăgită de faptul că Austria se opune aderării țării la UE.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, astfel de declarații ignoră faptul că marea majoritate a populației țărilor fondatoare ale UE susține aderarea Ucrainei.
Pentru obținerea statutului de ţară candidată la aderarea la UE este necesar acordul unanim al celor 27 de state membre UE, dar şi dovedirea unei stabilităţi politice a ţării respective, lucru greu de obținut pentru un stat aflat în război.

#austria #Kiev #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).