Autorii împotriva pirateriei! Asociațiile de profil își rezerva dreptul de sancționare a difuzorilor

Mai multe asociații a drepturilor de autor anunță că își rezervă dreptul să sancționeze radiodifuzorii, operatorii de cablu, barurile și restaurantele în condițiile în care legea drepturilor de autor este nefuncțională, iar autorii operelor nu-și pot încasa onorariile.

„Luând în considerație situația creată la expirarea a trei luni din anul 2023, și anume, nefuncționalitatea Legii noi nr. 230/2022, exprimată prin pirateria totală a domeniului dreptului de autor și a drepturilor conexe, fapt ce duce la încălcarea directă a drepturilor și lipsa colectărilor remunerației cuvenite titularilor de drepturi”, se arată în declarația asociațiilor de profil.

Având în vedere că situația creată este responsabilitatea directă a AGEPI, deoarece implementarea Legii nr. 230/2022 este atribuția nemijlocită a AGEPI;

Prin prezenta, aducem la cunoștință că începând cu data de 10 aprilie 2023, titularii de drepturi, membri ai AN «COPYRIGHT», ANPFI și ANPCI întru apărarea drepturilor încălcate vor întreprinde toate măsurile necesare pentru constatarea încălcărilor și înaintarea acțiunilor în instanța de judecată pentru încasarea prejudiciului.

Asociația Obștească Asociația Națională „Copyright” /AN «COPYRIGHT»/,

Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” /ANPFI/,

Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” /ANPCI/.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piraterie #drepturi de autor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.