Economia Moldovei crește doar când plouă

12 Mart. 2026, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Mart. 2026, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2025 o creștere mai modestă decât se anticipa, arată o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, produsul intern brut (PIB) a crescut anul trecut cu 2,4%, sub prognoza de 2,7% estimată anterior și sub așteptările formulate atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de Guvern.

Analiza evidențiază că evoluția anuală a fost influențată puternic de dinamica din ultimele luni ale anului. După un trimestru III foarte bun, economia a încetinit brusc, iar în trimestrul IV PIB-ul a scăzut cu 0,6%, ceea ce a redus rezultatul final pentru întregul an.

Potrivit economistului, creșterea economică din trimestrul III nu a fost determinată de reforme structurale sau de o expansiune industrială, ci aproape exclusiv de condițiile climatice favorabile. Precipitațiile abundente au contribuit la o recoltă agricolă bună, ceea ce a dus la majorarea exporturilor de produse agricole vegetale, în special materie primă.

Odată cu încheierea sezonului agricol, efectul pozitiv al agriculturii s-a diminuat, iar economia a revenit la problemele sale structurale. În lipsa unui alt motor de creștere, activitatea economică a încetinit în ultimul trimestru al anului.

Ioniță subliniază că problema este mai profundă: Republica Moldova continuă să exporte materie primă agricolă, nu produse procesate. Industria agroalimentară, care în trecut avea un rol major în economie, și-a redus capacitățile și ponderea în lanțul valoric. În aceste condiții, atunci când sunt exportate grâu, semințe sau alte produse neprocesate, valoarea adăugată este generată în alte economii, nu în cea locală.

Datele pe termen lung confirmă această tendință. În ultimii zece ani, economia Moldovei a avut o creștere medie anuală de doar 1,9%. Mai mult, nivelul PIB din 2025 rămâne sub cel din 2021, ceea ce înseamnă că economia nu a reușit încă să recupereze pierderile generate de crizele recente.

Potrivit analizei, Republica Moldova este singura țară vecină cu Ucraina în care PIB-ul din 2025 nu a revenit la nivelul de dinaintea războiului.

Concluzia economistului este că economia națională crește prea lent și prea dependent de factori externi, precum condițiile climatice sau evoluția agriculturii. Fără industrializare, dezvoltarea procesării și creșterea valorii adăugate, economia riscă să rămână vulnerabilă la fluctuații sezoniere.

„Vom continua să avem ani buni când plouă și ani slabi când se termină ploaia. Iar o economie serioasă nu se construiește pe prognoza meteo”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.