Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2025 o creștere mai modestă decât se anticipa, arată o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, produsul intern brut (PIB) a crescut anul trecut cu 2,4%, sub prognoza de 2,7% estimată anterior și sub așteptările formulate atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de Guvern.
Analiza evidențiază că evoluția anuală a fost influențată puternic de dinamica din ultimele luni ale anului. După un trimestru III foarte bun, economia a încetinit brusc, iar în trimestrul IV PIB-ul a scăzut cu 0,6%, ceea ce a redus rezultatul final pentru întregul an.
Potrivit economistului, creșterea economică din trimestrul III nu a fost determinată de reforme structurale sau de o expansiune industrială, ci aproape exclusiv de condițiile climatice favorabile. Precipitațiile abundente au contribuit la o recoltă agricolă bună, ceea ce a dus la majorarea exporturilor de produse agricole vegetale, în special materie primă.
Odată cu încheierea sezonului agricol, efectul pozitiv al agriculturii s-a diminuat, iar economia a revenit la problemele sale structurale. În lipsa unui alt motor de creștere, activitatea economică a încetinit în ultimul trimestru al anului.
Ioniță subliniază că problema este mai profundă: Republica Moldova continuă să exporte materie primă agricolă, nu produse procesate. Industria agroalimentară, care în trecut avea un rol major în economie, și-a redus capacitățile și ponderea în lanțul valoric. În aceste condiții, atunci când sunt exportate grâu, semințe sau alte produse neprocesate, valoarea adăugată este generată în alte economii, nu în cea locală.
Datele pe termen lung confirmă această tendință. În ultimii zece ani, economia Moldovei a avut o creștere medie anuală de doar 1,9%. Mai mult, nivelul PIB din 2025 rămâne sub cel din 2021, ceea ce înseamnă că economia nu a reușit încă să recupereze pierderile generate de crizele recente.
Potrivit analizei, Republica Moldova este singura țară vecină cu Ucraina în care PIB-ul din 2025 nu a revenit la nivelul de dinaintea războiului.
Concluzia economistului este că economia națională crește prea lent și prea dependent de factori externi, precum condițiile climatice sau evoluția agriculturii. Fără industrializare, dezvoltarea procesării și creșterea valorii adăugate, economia riscă să rămână vulnerabilă la fluctuații sezoniere.
„Vom continua să avem ani buni când plouă și ani slabi când se termină ploaia. Iar o economie serioasă nu se construiește pe prognoza meteo”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
