Autoritățile taie din „abonamentul” bancherilor la banii statului! Datoria internă s-a redus cu un miliard de lei

La sfârșitul lunii iunie, datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei, față de începutul anului 2022, la 32,2 miliarde de lei, arată datele Ministrului Finanțelor.

Micșorarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micșorării emisiunii VMS pe piața primară cu 1,1 miliarde de lei la valoarea nominală sau 1,7 miliarde de lei la preț de cumpărare.

Pentru 6 luni ale anului 2022 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 14,71% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,61%, 182 zile – 14,50%, 364 zile – 15,30%, 2 ani – 16,94%, 3 ani – 12,94%, 5 ani -9,67%, 7 ani -10,00%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2021 este mai mare cu 9,71 p.p.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara în cadrul ședinței Parlamentului de ieri, 7 iulie, că autoritățile încearcă să reducă povara datoriei interne prin refinanțarea acesteia de pe extern. Acest lucru se explică prin costul împrumuturilor mare de la băncile locale.

În acest an Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, care trebuie finanțat. Soluția sunt împrumuturile externe, pe fundalul dobânzilor mari ale creditelor interene. Or, lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.