Autoritățile taie din „abonamentul” bancherilor la banii statului! Datoria internă s-a redus cu un miliard de lei

La sfârșitul lunii iunie, datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei, față de începutul anului 2022, la 32,2 miliarde de lei, arată datele Ministrului Finanțelor.

Micșorarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micșorării emisiunii VMS pe piața primară cu 1,1 miliarde de lei la valoarea nominală sau 1,7 miliarde de lei la preț de cumpărare.

Pentru 6 luni ale anului 2022 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 14,71% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,61%, 182 zile – 14,50%, 364 zile – 15,30%, 2 ani – 16,94%, 3 ani – 12,94%, 5 ani -9,67%, 7 ani -10,00%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2021 este mai mare cu 9,71 p.p.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara în cadrul ședinței Parlamentului de ieri, 7 iulie, că autoritățile încearcă să reducă povara datoriei interne prin refinanțarea acesteia de pe extern. Acest lucru se explică prin costul împrumuturilor mare de la băncile locale.

În acest an Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, care trebuie finanțat. Soluția sunt împrumuturile externe, pe fundalul dobânzilor mari ale creditelor interene. Or, lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.