Averea lui Prigojin a fost împărțită între foști angajați ai structurilor de forță și un miliardar de pe lista Forbes

Foști angajați din structurile forță și unul dintre miliardarii ruși au devenit proprietarii celor mai atractive active ale imperiului lui Evghenii Prigojin, potrivit Novaya Gazeta Europe. Publicația a găsit peste 120 de companii operaționale asociate cu Prigojin. În 2023, companiile au adus proprietarilor și mai multe venituri decât în 2022 – 154 de miliarde de ruble, în loc de 74 de miliarde. Cu toate acestea, nu toate companiile aparțin acum familiei Wagner.

Astfel, mai multe firme au fost conduse de foști polițiști. De exemplu, întreprinderea Pishchevik, care a furnizat alimente armatei ruse a avut un profit de aproape 1 miliard de ruble în 2023. În luna mai, compania era condusă de Alexey Rybakov din Sankt Petersburg. În contactele telefonice ale altor persoane, el este înregistrat ca „departamentul operațional 30” și „Ugro” (investigație penală). Șeful Restaurantservice Plus, care a primit și contracte pentru furnizarea de alimente de la armata rusă, a fost un alt fost ofițer de poliție, Vitali Tugobokov de la Departamentul de Crime Economice din Sankt Petersburg. Veniturile acestei companii s-au ridicat anul trecut la aproape 3 miliarde de ruble. Un alt furnizor de alimente al Ministerului Apărării – compania „Alternativa” – a fost transferată către Pavel Lisichik, în vârstă de 41 de ani, care a indicat pe pagina sa de pe VKontakte locul de muncă la Ministerul Afacerilor Interne și în telefoanele altor abonați este listat ca „Kom al plutonului Vyborg”.

„Velada”, care se ocupa de producția de petrol în Siria, a mers la Vladimir Zlenko, în vârstă de 27 de ani, angajat al Ministerului Afacerilor Interne din districtul Primorsky din Sankt Petersburg. La Moscova, mai multe dintre companiile lui Prigozhin implicate în furnizarea de alimente spitalelor, grădinițelor și școlilor au fost transferate miliardarului și proprietarului centrului comercial Evropeisky, God Nisanov. În același timp, Prigojin l-a întâlnit pe Nisanov în timpul vieții, dar numai indirect și în instanță. În 2021, compania Bakhchisaray, apropiată de Nisanov, a câștigat licitația pentru dreptul de a închiria afacerea de hipism pentru 49 de ani. Prigozhin, a cărei companie Alpha a pierdut licitația, a criticat dur autoritățile orașului și a numit ceea ce se întâmplă „o crimă și semi-criminal”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prigojin #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.