Pe urmele lui Plahotniuc: Statul vizează monopolul pe piața metalelor, excluzând Metalferos din lista de privatizare

Agenția Proprietății Publice a publicat recent lista actualizată a întreprinderilor nepasibile privatizării, conform unui proiect lansat pentru consultări publice. Comisia responsabilă de trierea întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat a categorisit aceste entități în cinci grupe, bazându-se pe criterii economice, bugetare, sociale și juridice.

Astfel, întreprinderile au fost împărțite în următoarele categorii:
1. Întreprinderi nepasibile de privatizare.
2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică.
3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare.
4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată.
5. Întreprinderi recomandate spre lichidare.

Lista întreprinderilor nepasibile de privatizare include 35 de întreprinderi de stat și 27 de societăți pe acțiuni cu cotă de stat, care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:
1. Activitatea de bază depinde direct de utilizarea bunurilor proprietate publică.
2. Dețin poziție de monopol de stat, monopol natural sau fiscal.
3. Asigură operarea unor activități esențiale pentru securitatea națională.
4. Au angajamente pe termen lung din partea statului.
5. Prestează servicii sau livrează bunuri de importanță majoră în lipsa unei piețe sau a unui număr suficient de operatori economici privați.

Printre surprizele acestei liste se numără compania Metalferos, cunoscută pentru colectarea fierului vechi. În 2019, după demonopolizarea pieței, Metalferos a fost inclusă în lista companiilor destinate privatizării. Totuși, în 2023, compania a înregistrat pierderi uriașe de 44,5 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari față de anul precedent. După demonopolizarea pieței metalelor la sfârșitul anului 2019, veniturile Metalferos au scăzut drastic.

Anterior, Metalferos, al cărei acționar majoritar este statul, a fost implicată în diverse scheme financiare dubioase și companii căpușă. În 2020, s-a descoperit că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au profitat de pe urma contractelor cu Metalferos. Aceste companii, afiliate lui Plahotniuc, au încasat zeci de milioane de dolari, sume care nu au fost declarate în averile și interesele fostului politician.

Prin excluderea Metalferos din lista de privatizare, statul pare să pregătească terenul pentru instaurarea unui monopol pe piața metalelor. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la intențiile guvernului și la viitorul concurenței în acest sector economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.