Averea noii membre de la CEC, Rita Lefter-Simașco – fosta șefă a cabinetului lui Grosu

Rita Lefter-Simașco a fost numită, în ședința de astăzi, în cadrul Comisiei Electorale Centrale. Ea a fost șefa cabinetului lui Igor Gorsu, președintele Parlamentului. Potrivit ultimei declarații de avere, din anul 2022, aceasta a avut un salariul anual de 184 mii de lei sau 15 mii de lei lunar.

Simașco a primit 38 500 de lei de la PAS pentru prestări servicii, dar și o diurnă de 2371 de lei, iar din donații împreună cu soțul au primit 8000 de euro. Noua membră a CEC a încasat și o compensație de la Parlament în sumă de 84,5 mii de lei.

Rita Lefter-Simașco este proprietara unei case de locuit, cu suprafața de 117,3 metri pătrați care costă 500.000 de lei. Împreună cu soțul, noua șefă de la CEC deține și un teren intravilan, în valoare de 194 mii de lei. Soțul acesteia are un autoturism de model Volvo V 60 în valoare de 200 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#daclartie #lefter #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.