Banca Naţională a Elveţiei deschide sarabanda scăderilor de dobândă la nivel mondial

21 Mart. 2024, 12:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Mart. 2024, 12:27 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a decis joi să reducă dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii doi ani, preluând astfel iniţiativa în raport cu alte mari bănci centrale din întreaga lume care sunt aşteptate să urmeze exemplul în cursul acestui an, transmite AFP.

Banca Angliei ar urma să anunţe şi ea decizia de politică monetară în cursul după-amiezii însă analiştii mizează pe menţinerea statu quo-ului. Kathleen Brooks, analist la XTB, estimează că o primă reducere de dobândă ar putea fi anunţată de BoE în luna iunie.

La rândul său, aşa cum era de aşteptat, Banca Naţională a Norvegiei a decis joi să menţină neschimbată dobânda de politică monetară, la 4,5%, lăsând să se întrevadă o primă reducere a costului creditului undeva la toamnă.

În cazul Elveţiei, evoluţia preţurilor este mult mai rezonabilă decât în alte părţi. Banca Naţională a Elveţiei şi-a justificat decizia de a reduce dobânda de referinţă cu un sfert de punct, până la 1,5%, prin aprecierea că lupta sa împotriva inflaţiei este „eficientă”. Începând din luna iunie 2023, inflaţia în Elveţia a revenit sub pragul de 2% vizat de Banca Naţională. Această evoluţie favorabilă a preţurilor a determinat BNS să îşi revizuiască, în jos, prognoza de inflaţie, până la 1,4% pentru 2024, faţă de 1,9% anterior, şi la 1,2% pentru 2026, faţă de 1,6% anterior.

Cu toate acestea, decizia BNS i-a luat prin surprindere pe mulţi analişti, care se aşteptau ca instituţia monetară din Elveţia să aştepte până în luna iunie înainte de a reduce costul creditului.

Pentru moment, marile bănci centrale din lume, cu excepţia celei din Japonia care se confruntă cu un ciclu atipic, au preferat să mai aştepte pentru a fi sigure că inflaţia, care în 2022 a explodat în principal ca urmare a efectului războiului din Ucraina, a încetinit în mod sustenabil.

Astfel, miercuri seara Rezerva Federală americană (Fed) a menţinut nemodificată dobânda de referinţă, care a rămas la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar a confirmat că există perspectivele pentru trei reduceri de dobândă, de câte un sfert de punct fiecare, în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.