Banca Naţională a Elveţiei deschide sarabanda scăderilor de dobândă la nivel mondial

Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a decis joi să reducă dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii doi ani, preluând astfel iniţiativa în raport cu alte mari bănci centrale din întreaga lume care sunt aşteptate să urmeze exemplul în cursul acestui an, transmite AFP.

Banca Angliei ar urma să anunţe şi ea decizia de politică monetară în cursul după-amiezii însă analiştii mizează pe menţinerea statu quo-ului. Kathleen Brooks, analist la XTB, estimează că o primă reducere de dobândă ar putea fi anunţată de BoE în luna iunie.

La rândul său, aşa cum era de aşteptat, Banca Naţională a Norvegiei a decis joi să menţină neschimbată dobânda de politică monetară, la 4,5%, lăsând să se întrevadă o primă reducere a costului creditului undeva la toamnă.

În cazul Elveţiei, evoluţia preţurilor este mult mai rezonabilă decât în alte părţi. Banca Naţională a Elveţiei şi-a justificat decizia de a reduce dobânda de referinţă cu un sfert de punct, până la 1,5%, prin aprecierea că lupta sa împotriva inflaţiei este „eficientă”. Începând din luna iunie 2023, inflaţia în Elveţia a revenit sub pragul de 2% vizat de Banca Naţională. Această evoluţie favorabilă a preţurilor a determinat BNS să îşi revizuiască, în jos, prognoza de inflaţie, până la 1,4% pentru 2024, faţă de 1,9% anterior, şi la 1,2% pentru 2026, faţă de 1,6% anterior.

Cu toate acestea, decizia BNS i-a luat prin surprindere pe mulţi analişti, care se aşteptau ca instituţia monetară din Elveţia să aştepte până în luna iunie înainte de a reduce costul creditului.

Pentru moment, marile bănci centrale din lume, cu excepţia celei din Japonia care se confruntă cu un ciclu atipic, au preferat să mai aştepte pentru a fi sigure că inflaţia, care în 2022 a explodat în principal ca urmare a efectului războiului din Ucraina, a încetinit în mod sustenabil.

Astfel, miercuri seara Rezerva Federală americană (Fed) a menţinut nemodificată dobânda de referinţă, care a rămas la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar a confirmat că există perspectivele pentru trei reduceri de dobândă, de câte un sfert de punct fiecare, în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca elvetiei #dobinda #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.