Banca Naţională a Elveţiei deschide sarabanda scăderilor de dobândă la nivel mondial

Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a decis joi să reducă dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii doi ani, preluând astfel iniţiativa în raport cu alte mari bănci centrale din întreaga lume care sunt aşteptate să urmeze exemplul în cursul acestui an, transmite AFP.

Banca Angliei ar urma să anunţe şi ea decizia de politică monetară în cursul după-amiezii însă analiştii mizează pe menţinerea statu quo-ului. Kathleen Brooks, analist la XTB, estimează că o primă reducere de dobândă ar putea fi anunţată de BoE în luna iunie.

La rândul său, aşa cum era de aşteptat, Banca Naţională a Norvegiei a decis joi să menţină neschimbată dobânda de politică monetară, la 4,5%, lăsând să se întrevadă o primă reducere a costului creditului undeva la toamnă.

În cazul Elveţiei, evoluţia preţurilor este mult mai rezonabilă decât în alte părţi. Banca Naţională a Elveţiei şi-a justificat decizia de a reduce dobânda de referinţă cu un sfert de punct, până la 1,5%, prin aprecierea că lupta sa împotriva inflaţiei este „eficientă”. Începând din luna iunie 2023, inflaţia în Elveţia a revenit sub pragul de 2% vizat de Banca Naţională. Această evoluţie favorabilă a preţurilor a determinat BNS să îşi revizuiască, în jos, prognoza de inflaţie, până la 1,4% pentru 2024, faţă de 1,9% anterior, şi la 1,2% pentru 2026, faţă de 1,6% anterior.

Cu toate acestea, decizia BNS i-a luat prin surprindere pe mulţi analişti, care se aşteptau ca instituţia monetară din Elveţia să aştepte până în luna iunie înainte de a reduce costul creditului.

Pentru moment, marile bănci centrale din lume, cu excepţia celei din Japonia care se confruntă cu un ciclu atipic, au preferat să mai aştepte pentru a fi sigure că inflaţia, care în 2022 a explodat în principal ca urmare a efectului războiului din Ucraina, a încetinit în mod sustenabil.

Astfel, miercuri seara Rezerva Federală americană (Fed) a menţinut nemodificată dobânda de referinţă, care a rămas la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar a confirmat că există perspectivele pentru trei reduceri de dobândă, de câte un sfert de punct fiecare, în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca elvetiei #dobinda #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.