Banca Angliei va înlocui treptat portretul Reginei pe bancnote

Timp de aproape 70 de ani, imaginea Reginei a apărut pe monedele din Regatul Unit, cu diferite portrete de profil, pe măsură ce aceasta a îmbătrânit.

Ea a figurat pe bancnotele naţiunii timp de peste 60 de ani, fiind primul monarh britanic care a făcut acest lucru. Portretul ei figurează, de asemenea, pe moneda mai multor ţări care au fost sub dominaţie britanică.

Din 1953, la un an după ce regina a urcat pe tron, monedele britanice au purtat cinci versiuni diferite ale portretului ei. Ea a apărut pe bancnotele ţării începând cu 1960.
Dar acum, Banca Angliei, care tipăreşte bancnotele ţării, şi Monetăria Regală, care îi produce monedele, se confruntă cu sarcina considerabilă de a retrage această monedă din circulaţie şi de a o înlocui cu bani care poartă portretul regelui Charles al III-lea.

În Marea Britanie sunt în circulaţie peste 4,7 milioane de bancnote, în valoare totală de 82 de miliarde de lire sterline (95 de miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. De asemenea, sunt în circulaţie aproximativ 29 de miliarde de monede, a precizat Royal Mint.

Este probabil ca noii bani să fie introduşi treptat şi vor coexista ca mijloc legal de plată cu vechile bancnote şi monede pentru o perioadă de timp.

O introducere treptată similară a avut loc în 2017, când Monetăria Regală a început să emită o nouă monedă de 1 liră cu 12 feţe. Noua monedă a circulat în acelaşi timp cu vechea monedă de formă rotundă timp de şase luni, înainte ca aceasta din urmă să îşi piardă statutul de mijloc legal de plată.

Dar nu doar banii lichizi vor avea nevoie de o schimbare. Marea Britanie se confruntă cu o operaţiune uriaşă de schimbare a însemnelor regale de pe mii de cutii poştale şi paşapoarte nou emise.

#lira #Regina #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.