Banca Angliei va înlocui treptat portretul Reginei pe bancnote

Timp de aproape 70 de ani, imaginea Reginei a apărut pe monedele din Regatul Unit, cu diferite portrete de profil, pe măsură ce aceasta a îmbătrânit.

Ea a figurat pe bancnotele naţiunii timp de peste 60 de ani, fiind primul monarh britanic care a făcut acest lucru. Portretul ei figurează, de asemenea, pe moneda mai multor ţări care au fost sub dominaţie britanică.

Din 1953, la un an după ce regina a urcat pe tron, monedele britanice au purtat cinci versiuni diferite ale portretului ei. Ea a apărut pe bancnotele ţării începând cu 1960.
Dar acum, Banca Angliei, care tipăreşte bancnotele ţării, şi Monetăria Regală, care îi produce monedele, se confruntă cu sarcina considerabilă de a retrage această monedă din circulaţie şi de a o înlocui cu bani care poartă portretul regelui Charles al III-lea.

În Marea Britanie sunt în circulaţie peste 4,7 milioane de bancnote, în valoare totală de 82 de miliarde de lire sterline (95 de miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. De asemenea, sunt în circulaţie aproximativ 29 de miliarde de monede, a precizat Royal Mint.

Este probabil ca noii bani să fie introduşi treptat şi vor coexista ca mijloc legal de plată cu vechile bancnote şi monede pentru o perioadă de timp.

O introducere treptată similară a avut loc în 2017, când Monetăria Regală a început să emită o nouă monedă de 1 liră cu 12 feţe. Noua monedă a circulat în acelaşi timp cu vechea monedă de formă rotundă timp de şase luni, înainte ca aceasta din urmă să îşi piardă statutul de mijloc legal de plată.

Dar nu doar banii lichizi vor avea nevoie de o schimbare. Marea Britanie se confruntă cu o operaţiune uriaşă de schimbare a însemnelor regale de pe mii de cutii poştale şi paşapoarte nou emise.

#lira #Regina #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.