Banca bogaților prognozează o creștere de peste 5% a dolarului american datorită economiei puternice a SUA

Strategii Goldman Sachs Group Inc. și-au îmbunătățit prognozele pentru dolarul american, citând avansul economic al Statelor Unite și posibilitatea introducerii unor noi tarife care ar putea încetini relaxarea politicii monetare.

„Ne așteptăm ca dolarul să crească cu aproximativ 5% în următorul an, pe fondul introducerii unor noi tarife și al continuării creșterii economice în SUA”, au declarat experții, inclusiv Kamakshya Trivedi. Totuși, ei au avertizat că există riscuri de întărire suplimentară a dolarului.

Aceasta este a doua revizuire pozitivă a prognozei pentru dolar realizată de Goldman Sachs în ultimele două luni. Factorii principali sunt creșterea economică puternică a SUA și tarifele planificate de administrația Donald Trump, care ar putea stimula inflația și ar putea împiedica Federal Reserve să relaxeze politica monetară.

Optimismul față de dolar s-a intensificat după publicarea raportului privind o creștere semnificativă a locurilor de muncă din SUA. Raportul a consolidat încrederea în stabilitatea pieței muncii și a îmbunătățit perspectivele dolarului față de alte valute, precum euro și dolarul australian.

Conform noilor estimări, Goldman Sachs prevede că euro va scădea sub paritate, ajungând la 0,97 USD în următoarele șase luni. O astfel de scădere nu a mai fost observată din 2022, în timpul crizei energetice din Europa. De asemenea, prognoza pentru lira sterlină a fost revizuită la 1,22 USD pentru șase luni, față de estimarea anterioară de 1,32 USD.

Goldman Sachs a redus, de asemenea, prognoza pentru dolarul australian, estimând un curs de 0,62 USD în trei luni, comparativ cu 0,66 USD anterior. Între timp, dolarul american continuă să domine pe piețele asiatice, înregistrând creșteri semnificative față de rupia indiană, yuanul chinezesc și alte valute regionale.

Deși prognoza Goldman Sachs rămâne optimistă, strategii avertizează că există riscuri legate de întărirea excesivă a dolarului. Creșterea tarifelor și efectele acestora asupra economiilor sensibile la dobânzi ar putea influența în continuare evoluția dolarului.

În pofida acestor incertitudini, poziția dominantă a dolarului american pe piețele globale continuă să fie o provocare pentru valutele concurente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Goldman Sachs #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.