Fără contracte de avarie! Guvernul garantează aprovizionarea cu energie electrică pentru 12 și 13 ianuarie

Celula de criză de la Guvern informează că, în zilele de 12 și 13 ianuarie 2025, volumul de energie electrică necesar pentru consumul intern este asigurat integral, iar nu este necesară activarea contractelor de avarie sau a fluxurilor neintenționate. Conform anunțului, consumul pe malul drept al Nistrului este acoperit din surse locale și externe, inclusiv centralele de termoficare, energia regenerabilă și importurile din România.

Pentru data de 12 ianuarie, distribuția surselor de energie a fost următoarea:

Importuri de energie electrică din România – 50%
SA „Termoelectrica” – 33,13%
Energie regenerabilă – 10,57%
SA „CET-Nord” – 5,06%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,23%

Vârful de consum al energiei electrice a fost atins între orele 18:00 și 20:00, cu un consum maxim de 853 MW.

Furnizorul central de energie electrică, SA „Energocom”, a confirmat că și pentru ziua de 13 ianuarie 2025 consumul va fi complet acoperit. Prognoza pentru această zi preconizează o creștere a consumului cu 18% față de ziua precedentă.

În ceea ce privește sectorul energiei termice, toate sursele de generare pe malul drept al Nistrului sunt în funcțiune, iar presiunile în sistemul de gaze naturale sunt în limitele normale, fără riscuri semnificative.

Pe malul stâng al Nistrului, însă, centrala de la Cuciurgan și hidrocentrala de la Dubăsari nu reușesc să producă suficientă energie electrică pentru a acoperi necesarul regiunii. Începând cu 10 ianuarie, sunt programate întreruperi zilnice de 5 ore, afectând și localitățile Copanca și Varnița. Guvernul a implementat deja măsuri pentru a sprijini locuitorii acestei regiuni afectate de lipsa de curent electric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.