Banca Mondială mai optimistă în privința economiei Moldovei. Estimează o creștere de 2,8% în anul 2024

Banca Mondială estimează o creștere economică de 2,8% pentru Moldova în 2024, față de prognoza de 2,8% din iunie, susținută de salarii reale în creștere, inflație mai scăzută, rate ale dobânzilor favorabile și un impuls fiscal pozitiv. Deși remiterile reale au scăzut, consumul privat va rămâne un motor cheie al creșterii, stimulat de o îmbunătățire treptată a activității de investiții.

„Proiecțiile arată o creștere a importurilor, în timp ce exporturile se vor confrunta cu o cerere externă slabă, având ca rezultat o contribuție negativă a exporturilor nete. Creșterea va fi, de asemenea, alimentată de comerțul intern, pe măsură ce veniturile disponibile vor crește, și de performanța sectorului TIC. Sectorul industrial este de așteptat să contribuie mai mult la creștere, deși cererea externă rămâne sub nivelurile pre-pandemie, ceea ce ar putea limita potențialul întregului sector”, a declarat economistul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga.

În ciuda unei recolte bogate raportate în prima jumătate a anului, creșterea sectorului agricol va fi modestă din cauza secetei de vară. Sectorul transporturilor ar putea afecta negativ creșterea, din cauza scăderii fluxurilor comerciale către și dinspre Ucraina.

Pe termen mediu, potrivit lui Chistruga, se preconizează o stimulare a creșterii prin reforme menite să sprijine diversificarea economică și competitivitatea, aliniate cu agenda de aderare la Uniunea Europeană. Se estimează că economia va crește cu 3,9% în 2025 și cu 4,5% în 2026, în timp ce veniturile reale disponibile vor continua să se îmbunătățească.

În ceea ce privește inflația, aceasta va rămâne în intervalul țintă pe termen mediu, deși prețurile alimentelor și condițiile climatice vor influența fluctuațiile. Rata sărăciei, estimată la 10,63% până în 2024, ar putea scădea și mai mult până în 2025, în urma stabilizării economice.

Moldova va continua să depindă de asistența financiară internațională, cu un deficit fiscal estimat la 4,1% din PIB în 2024. Cu toate acestea, datorită îmbunătățirii colectării impozitelor și a cheltuielilor mai eficiente, se preconizează o reducere a deficitului pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.