Banca Mondială: Moldovei îi trebuie o generație ca să ajungă Europa

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.

#prognoza #banca Mondială #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul președinte al Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Sergiu Ivanov, s-a arătat nemulțumit de modul în care Guvernul a selectat candidatul pentru funcția de ministru al Agriculturii. Este vorba de Ludmila Catlabuga, care a deținut portofoliul pentru agricultură și în guvernul Recean. Ivanov a afirmat că asociațiile de fermieri nu au fost consultate, iar procesul de desemnare a fost „doar o mimare a dialogului.

„Este regretabil. Din păcate, s-a constatat iarăși o mimare. Nu m-ar deranja dacă s-ar fi pus în fruntea ministerului Agriculturii un candidat care a dat dovadă de profesionalism și continuitate în promovarea unor politici agrare clare”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, decizia Executivului riscă să genereze tensiuni între principalele organizații agricole, care se așteptau ca noul ministru să fie selectat după consultări transparente cu sectorul asociativ.

„Cu părere de rău, această alegere va crea mai multe tensiuni în cadrul asociațiilor de agricultori. Presupun că s-a dorit o detensionare prin alte numiri, însă problema de fond rămâne aceeași – lipsa consultării reale”, a subliniat Ivanov.

Totuși, deputatul a remarcat că numirea opoziției la conducerea Comisiei parlamentare pentru agricultură poate aduce un echilibru și un control suplimentar asupra implementării politicilor din domeniu.

„Partea bună este că opoziției i-a revenit șefia Comisiei agrare. Eu, ca președinte, voi avea condițiile necesare pentru a mă asigura că toate legile vor fi implementate în folosul agricultorilor”, a menționat Ivanov.

El a adăugat că una dintre prioritățile Comisiei va fi asigurarea participării directe a agricultorilor în procesul de negociere a capitolelor agricole în cadrul dialogului Republicii Moldova – Uniunea Europeană.

„Primul pas important va fi ca, în negocierile cu Uniunea Europeană, să fie prezenți agricultori din fiecare tip de asociație. Ei trebuie să fie parte din acest proces, nu spectatori”, a conchis președintele Comisiei.