Bancherii visau la saci cu bani, dar statul renunță la împrumuturile scumpe. Datoria s-a redus cu 1,2 miliarde de lei

În acest an avem un fenomen fără precedent în istoria țării, când datoria de stat internă înregistrează o scădere semnificativă de 1,2 miliarde lei pe parcursul a doar 4 luni din an.

În toată istoria Moldovei noi am asistat la o creștere constantă a datoriei interne, mai puțin în acest an, când Guvernul depune toate eforturile pentru a reduce aceste tipuri de împrumuturi. Motivul de bază este creșterea puternică a costului banilor, care s-au scumpit de 2,5 ori față de perioada similară a anului trecut. Dacă anul trecut în această perioadă Guvernul a plătit în mediu pentru banii împrumutați 4,98%, atunci în acest an dobânda medie ponderată a ajuns la 12,55%”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Dobânda pentru Valorile mobiliare de stat în prezent au atins maxima din ultimii 6 ani, fapt ce descurajează Guvernul să se împrumute pe piața internă.

Unica soluție reală pe termen scurt sunt împrumuturile externe, care întârzie să vină. Conform datelor disponibile pentru primele 3 luni, Guvernul a reușit să contacteze doar 2,2 miliarde lei din surse externe. Din această sumă doar un miliard de lei a mers la acoperirea deficitului bugetar, restul au fost direcționați spre plata împrumuturilor interne. Voi menționa și cele 94 milioane lei veniți în primele 3 luni ale anului, o sumă infimă față de necesitările bugetului pentru 2022”, afirmă Ioniță.

Republica Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, iar în primele 3 luni ale anului au fost atrase doar 6% din suma necesară. Lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

”Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor”, a punctat economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #VMS #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că un studiu preliminar de fezabilitate pentru construcția unui tronson de cale ferată electrificată, cu ecartament european, între Chișinău și Ungheni, va fi elaborat până la finalul acestui an.

Această decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului de conducere pentru integrarea sistemelor de transport UE-Ucraina-Moldova, care a avut loc la Košice, Slovacia. La întâlnire au participat secretarul de stat al ministerului, Mircea Păscăluță, alături de reprezentanți din Ucraina, România, alte state membre UE și ai Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-au discutat proiectele actuale și viitoare finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investițiile în transporturi, reformele din sectorul feroviar și extinderea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Participanții au subliniat necesitatea de a spori capacitatea de tranzitare a încărcăturilor ucrainene pe calea ferată.

Un punct important pe agenda discuțiilor a fost proiectul privind construcția unui coridor feroviar electrificat Chișinău-Ungheni cu ecartament european. A fost menționat că, cu sprijinul JASPERS, serviciul de consultanță tehnică al Băncii Europene de Investiții, se va elabora până la finalul anului un studiu de prefezabilitate pentru acest proiect, care va include și elemente de design conceptual.

În timpul reuniunii, reprezentanți din Ungaria, Polonia și Slovacia au prezentat etapele de dezvoltare a rețelelor feroviare europene și modelele de finanțare utilizate. De asemenea, s-au discutat eforturile continue de reabilitare a infrastructurii rutiere și progresul proiectelor de reabilitare finanțate prin CEF 2022.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat importanța unei noi abordări în introducerea și utilizarea proiectelor bazate pe o viziune regională amplă și cooperarea între parteneri.