Bancherii visau la saci cu bani, dar statul renunță la împrumuturile scumpe. Datoria s-a redus cu 1,2 miliarde de lei

10 Mai 2022, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2022, 12:07 // Actual //  bani.md

În acest an avem un fenomen fără precedent în istoria țării, când datoria de stat internă înregistrează o scădere semnificativă de 1,2 miliarde lei pe parcursul a doar 4 luni din an.

În toată istoria Moldovei noi am asistat la o creștere constantă a datoriei interne, mai puțin în acest an, când Guvernul depune toate eforturile pentru a reduce aceste tipuri de împrumuturi. Motivul de bază este creșterea puternică a costului banilor, care s-au scumpit de 2,5 ori față de perioada similară a anului trecut. Dacă anul trecut în această perioadă Guvernul a plătit în mediu pentru banii împrumutați 4,98%, atunci în acest an dobânda medie ponderată a ajuns la 12,55%”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Dobânda pentru Valorile mobiliare de stat în prezent au atins maxima din ultimii 6 ani, fapt ce descurajează Guvernul să se împrumute pe piața internă.

Unica soluție reală pe termen scurt sunt împrumuturile externe, care întârzie să vină. Conform datelor disponibile pentru primele 3 luni, Guvernul a reușit să contacteze doar 2,2 miliarde lei din surse externe. Din această sumă doar un miliard de lei a mers la acoperirea deficitului bugetar, restul au fost direcționați spre plata împrumuturilor interne. Voi menționa și cele 94 milioane lei veniți în primele 3 luni ale anului, o sumă infimă față de necesitările bugetului pentru 2022”, afirmă Ioniță.

Republica Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, iar în primele 3 luni ale anului au fost atrase doar 6% din suma necesară. Lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

”Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor”, a punctat economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

16 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 09:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.