Băncile americane vulnerabile au pierdut o sumă uriașă în ultimul an

Analiștii de la JPMorgan Chase & Co estimează că „cele mai vulnerabile” bănci din Statele Unite au pierdut probabil în jur de un trilion de dolari de anul trecut, majoritatea ieșirilor de capital fiind înregistrate luna aceasta, după prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB), relatează Reuters.

Echipa de analiști condusă de Nikolaos Panigirtzoglou nu a numit băncile pe care le-au inclus în categoria de „cele mai vulnerabile” sau câte instituții se află în acest grup.

„Incertitudinile generate de mișcările de depozite ar putea face băncile să devină mai precaute în ceea ce privește creditarea”, notează analiștii într-un raport.

„Acest risc este exacerbat de faptul că băncile medii și mici joacă un rol disproporționat de mare în creditele acordate de bănci în Statele Unite”, mai afirmă aceștia în documentul datat pe 22 martie.

Autoritățile de reglementare americane au închis SVB și Signature Bank mai devreme în cursul acestei luni, prăbușirea acestora marcând al doilea, respectiv al treilea, cel mai mare faliment bancar din istoria SUA.
Viteza cu care clienții și-au retras banii de la cele două bănci a provocat temeri că panica ar putea duce la o contagiune a întregului sector bancar, autoritățile din SUA decizând să garanteze chiar și depozitele neasigurate de la cele două bănci.

Cele două falimente au amplificat îngrijorările multor clienți, aceștia retrăgându-și banii de la băncile mai mici pentru a-i depozita la instituții percepute ca fiind mai sigure și care au un procent mai mare de depozite asigurate.

Băncile americane gestionează în total depozite bancare în valoare de 17 trilioane de dolari, dar doar 10 trilioane sunt bani asigurați în caz de faliment, potrivit analiștilor de la JP Morgan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.